De ce apar cazurile grave de COVID-19. Gena care permite virusului să se înmulţească rapid

Oamenii de ştiinţă au aflat de ce apar cazurile grave de COVID-19, după ce au analizat cazurile a 2.200 de pacienţi îngrijiţi la ATI. Astfel, au descoperit care sunt genele specifice care duc la forme grave de COVID-19.

Experţii afirmă că descoperirea va duce la îmbunătăţirea tratamentelor împotriva noului coronavirus.

„Vaccinurile ar trebui să scadă drastic numărul cazurilor de COVID-19, dar este probabil ca medicii din întreaga lume să trateze în continuare boala în terapie intensivă timp de câţiva ani, aşa că trebuie să găsim urgent noi tratamente“, a declarat dr. Kenneth Baillie, coordonatorul cercetărilor.

De ce apar cazurile grave de COVID-19. „Celulele imune ajung să fie mai «furioase»”

Cercetătorii au analizat mai multe luni ADN-ul pacienţilor din peste 200 de unităţi de Terapie Intensivă care funcţionează în Marea Britanie. Genele fiecărei persoane, inclusiv cele responsabile de combaterea infecţiilor, au fost scanate şi au fost comparate cu ADN-ul oamenilor sănătoşi pentru a fi identificate diferenţele, arată publicaţia Nature. citată de Adevărul.

Alte articole

Circa 10.000 de persoane au dat în judecată statul elvețian și cer despăgubiri după măsurile restrictive din pandemia de COVID-19

Efectele de lungă durată ale COVID-19. Ce au descoperit oamenii de știință

Astfel, oamenii de ştiinţă au descoperit o genă numită TYK2 poate fi „defectă”.

„Din această cauză, celulele imune ajung să fie mai «furioase» şi foarte inflamatorii”, a explicat Kenneth Baillie.

Autorii studiului afirmă că există o clasă de medicamente antiinflamatoare, folosite deja pentru boli precum artrita reumatoidă, care vizează acest mecanism biologic.

„Unul dintre acestea este Baricitinib, care devine un candidat viabil pentru un nou tratament, dar, desigur, trebuie să facem studii clinice la scară largă“, a spus dr. Baillie, conform sursei citate.

Oamenii de ştiinţă mai spus că au descoperit şi o genă numită DPP9, care joacă un rol în controlarea inflamaţiilor, precum şi gena denumită OAS, care ajută la stoparea multiplicării virusului.

În cazul pacienţilor aflaţi a terapie intensivă, cercetătorii au descoperit diferenţe şi la gena IFNAR2, care are o legătură directă interferonul, o puternică moleculă antivirală. Aceasta ajută la declanşarea sistemului imunitar de îndată ce este detectată o infecţie.

Vanessa Sancho-Shimizu, un genetician de la Imperial College din Londra, a declarat că descoperirile genetice oferă o perspectivă fără precedent asupra principiului după care funcţionează COVID-19. „Constatările acestor studii genetice ne vor ajuta să identificam anumite căi moleculare care ar putea să ne ajute în intervenţia terapeutică“, a precizat experta.

Citeşte şi: Bilanţ coronavirus 14 decembrie. Peste 3.200 de cazuri noi la doar 8.000 de teste. Rată de pozitivare de 40% în România