Costul orar al forţei de muncă a crescut în România. Vânzările cu amănântul, cel mai înalt ritm înregistrat în prima lună din 2016

Indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendinţelor costurilor orare suportate de angajator cu forţa de muncă salariată.

În trimestrul IV 2019 costul orar al forţei de muncă în formă ajustată, în funcţie de numărul zilelor lucrătoare, a înregistrat o rată de scădere de 0,27% faţă de trimestrul precedent şi o rată de creştere de 12,03% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă a crescut în toate activităţile economice.

Citeşte şi: Florin Cîţu contrazice FMI şi Comisia Europeană: Mă aștept ca efectele economice ale COVID 19 să fie minime

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile de învăţământ (21%), ca efect al aplicării prevederilor legale, respectiv în construcţii (19,85%), hoteluri şi restaurante (15,49%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (14,18%).

Alte articole

Vești bune pentru români. INS anunță creșterea consumului în primul trimestru al anului

Cifră de afaceri colosală pentru shaormeriile Mr. Laziz. Câți bani a încasat cel mai mult într-o singură zi, doar în locația din Berceni: „Mai deschidem două”

Cele mai mici creşteri ale costului orar al forţei de muncă, în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare, s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (6,10%), respectiv industria extractivă (6,16%). Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, creşterea componentei cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 12,06%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 11,23%.

Cifra de afaceri în comerţul cu amănântul, cel mai înalt ritm înregistrat în prima luna din an din 2016

Cifra de afaceri în comerţul cu amănântul, care reflectă evoluţia consumului privat, a crescut în luna ianuarie curent faţă de ianuarie 2019 cu 11,1%, cel mai înalt nivel în prima lună din an din 2016, când a fost redusă TVA.

Citeşte şi: ALOCATII 2020, veste bună pentru toţi copiii din România. OUG votată pe repede înainte în Parlament. De când se dublează

Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în ianuarie 2020 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut cu 11,1%, un avans mai mare, în prima lună din an, înregistrându-se în ultimii zece ani doar în ianuarie 2016, când TVA-ul a scăzut de la 24% la 20% la produsele generale şi de la 24% la 9% la alimente. 

Datele Eurostat, oficiul de statistică al UE, arată că vânzările cu amănuntul în România au avut cel mai solid ritm de creştere între ţările Uniunii. În ianuarie, cele mai mari creşteri anuale au fost raportate în România (11%), Ungaria (7,6%) şi Lituania (5,5%). Scăderi au fost înregistrate doar în Belgia (minus 1,4%) şi Slovacia (minus 1%).