Ziua Mondială a Somnului. Ce poţi să păţeşti dacă nu dormi suficient. Avertismentul specialiştilor

Tulburările de somn cele mai frecvente sunt insomnia și apneea obstructivă. Insomnia este definită prin dificultatea de a adormi și de cele mai multe ori este cauzată de stres, probleme respiratorii sau poate fi dobândită genetic. Apneea obstructivă este dificultatea de a respira în timpul somnului. Calitatea de oxigen primită este insuficientă și cauzează treziri repetate. Ca urmare, orele de somn nu sunt îndeajuns. „Netratate, aceste afecțiuni cresc riscul de boli cardiovasculare, boli metabolice precum diabetul, hipertensiunea, dar și al celor psihice, precum Alzheimer, demență, depresie etc.” spune prof. dr. Florin Mihălțan, președintele secțiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă a Societății Române de Pneumologie.

Cu toate acestea, insomnia și apneea obstructivă nu sunt singurele tulburări de somn. Există peste 80 de afecțiuni care vizează calitatea somnului, precum hipersomnia (somnul prelungit, excesiv, din care persoana se trezește fără energie, iar starea sa este urmată în continuare de somnolență), narcolepsia (somnul involuntar care poate apărea chiar și în timpul vorbirii) și parasomnia (mers în timpul somnului, coșmaruri intense, paralizie în timpul coșmarurilor și sindromul picioarelor neliniștite).

Nu numai adulții sunt afectați de problemele odihnei. În România, într-un studiu început în anul 2015, s-a dovedit că 7 din 10 elevi dorm mai puțin de 8 ore, timp insuficient pentru dezvoltarea fizică și psihică. Prof. Dr. Florin Mihălțan spune că 1 din 10 copii se află la risc pentru tulburări respiratorii în somn, iar una dintre cauze este obezitatea. Creșterea în greutate la copii cauzează în timpul somnului pauze de respirație – între 5 și 50 de pauze pe oră. Fiecare pauză poate dura de la 10 secunde la mai mult de un minut și este însoțită de o scădere de oxigen. Acest lucru pune un efort asupra inimii și poate duce la o serie de afecțiuni grave de sănătate.

Din păcate, deși majoritatea tulburărilor pot fi tratate sau prevenite, numai un sfert dintre oamenii care suferă de aceste probleme apelează la ajutor profesional. De cele mai multe ori este din cauză că somnul insuficient sau probelemele din timpul acestuia au ajuns să reprezinte o normalitate, nicidecum ceva ieșit din comun care are nevoie de atenție.
Problema somnului reprezintă o criză globală și afectează peste 40% din populație – spun specialiștii. Somnul este la fel de important ca orice altă nevoie fiziologică. Nu este mai prejos decât alimentația și trebuie tratat ca atare.

Alte articole

Informații de ultimă oră despre starea de sănătate a lui Ion Iliescu. Ce se întâmplă în aceste momente cu fostul președinte al României

Somnul ne ajută să slăbim. Dragoș Pătraru dezvăluie câte ore trebuie să dormim pe noapte: „O să vă spun un secret”

Pentru a avea un somn calitativ, care să reducă riscul de diverse boli și să sporească productivitatea și starea de bine, trebuie ținut cont de trei factori importanți: durata (în funcție de vârstă), continuitatea (fără întreruperi) și profunzimea (somn adânc). Un somn bun asigură suficientă energie pe durata întregii zile următoare, îmbunătățește performanțele mentale și corporale, reduce riscul de accidente de muncă și rutiere și previne îmbătrânirea prematură.

Specialiștii atrag atenția și asupra faptului că somnul și bunăstarea planetei se află într-o strânsă legătură. Perioadele de somn crescute înseamnă un consum mai redus de combustibil, electricitate, alimente și oxigen (respirația este atenuată în timpul somnului). De aici și sloganul acestui an al Zilei Mondiale a Somnului – „Un somn mai bun, o viață mai bună, o planetă mai bună”.

Societatea Română de Pneumologie a creat o broșură specială care detaliază tot ce trebuie luat în considerare când se vorbește despre un somn sănătos.