ANI solicită CSM să analizeze posibilitatea de a sesiza CCR privind cazul Mircea Diaconu

 „Urmare a votului negativ exprimat de Parlamentul României, privind punerea în executare a Deciziei nr.3104/21.06.2012 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, definitivă și irevocabilă, vă rugăm să analizați posibilitatea sesizării Curții Constituționale cu soluționarea conflictului juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice, în conformitate cu dispozițiile art. 24 din Legea nr. 317/2004. În conformitate cu dispozițiile art. 1 alin (4) și alin (5) din Constituția României, statul se organizează conform principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale și în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, se arată într-o adresă trimisă miercuri preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Alina Ghica, de către preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu.

În adresă se menţionează că ANI a solicitat în mod repetat Parlamentului să dispună cu celeritate aplicarea prevederilor legale, ca urmare a Deciziei definitive și irevocabile nr.3104/21.06.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, legată de starea de incompatibilitate a lui Diaconu.

„Prin Decizia nr.3104/21.06.2012 definitivă și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind pe senatorul Mircea Diaconu a fost menținut ca temeinic și legal Raportul de evaluare nr.5034/G/ll/2011 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate prin care s-a constatat starea incompatibilitate în care s-a aflat. Decizia Înaltei Curții de Casație și Justiție prin care a fost menținut ca temeinic și legal Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate cu privire la starea de incompatibilitate a senatorului Mircea Diaconu, a rămas definitivă și irevocabilă la data de 19.06.2012”, se mai precizează în adresă.

ANI mai arată că Parlamentul României, reprezentând puterea legislativă, în conformitate cu prerogativele sale și cu dispozițiile Legii nr. 176/2010, avea obligația să pună în executare de îndată și întocmai Decizia nr.3104/21.06.2012 definitivă și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind pe senatorul Mircea Diaconu.

Alte articole

Lupul paznic la oi! ANAF a identificat 5 funcţionari care consiliau firme pe care ar fi trebuit să le controleze

ANI refuză să facă publică lista cu sponsorii lui Nicușor Dan din campania electorală și invocă decizia CCR

Potrivit ANI, votul negativ exprimat de Parlamentul Românei, ca reprezentant al puterii legislative de a pune în executare Decizia nr.3104/21.06.2012 afectează, în mod grav statul de drept și principiul constituțional al separației puterilor în stat, după cum se menţionează în adresa trimisă CSM.

„De asemenea Parlamentul României, prin obstrucționarea executării unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, împiedică înfăptuirea justiției. Astfel au fost încălcate dispozițiile art. 1 alin (4), în conformitate cu care statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale precum și dispozițiile art. 1 alin (5) din Constituția României potrivit cărora în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, mai arată ANI.

Curtea Constituțională, se mai precizează în adresă, soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

„În raport de cele sus-menționate, vă rugăm să analizați posibilitatea sesizării Curții Constituționale ca unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România, cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea legislativă a statului român reprezentată de Parlamentul României și puterea judecătorească, în conformitate cu dispozițiile art. 24 din Legea nr. 317/2004”, conchide Horia Georgescu.

Plenul Senatului a respins, marţi, solicitarea ANI privind încetarea mandatutului senatorului PNL Mircea Diaconu, ca urmare a deciziei definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, pentru încetarea mandatului lui Diaconu s-au exprimat, prin vot secret electronic, 23 de senatori, în timp ce 32 s-au exprimat împotriva acestui demers, iar alţi 10 s-au abţinut.

Luni, senatorii au amânat pentru următoarea zi luarea unei decizii privind constatarea încetării mandatului de senator al liberalului Mircea Diaconu, după ce programul de lucru a fost depăşit în urma numeroaselor intervenţii, fie laudative fie purtate în contradictoriu.

După aproape două ore de discuţii, preşedintele de şedinţă, vicepreşedintele Dan Radu Ruşanu, a anunţat suspendarea şedinţei, fără a se da un vot privind punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări cu privire la o situaţie de incompatibilitate a senatorului PNL Mircea Diaconu.

În intervenţia sa, senatorul Mircea Diaconu (PNL) a subliniat că, aşa cum a constat Curtea de Apel, el a fost de bună credinţă şi a procedat legal atunci când s-a adresat pentru un punct de vedere Senatului, respectiv Comisiei juridice din această Cameră legislativă.

„Veţi hotărî cum veţi crede de cuviință, dar mi-ar plăcea, aş fi încântat dacă, aşa cum multă lume din ţara aceasta îşi doreşte o Românie în picioare, îmi doresc şi un Senat tot în picioare”, le-a spus el, luni, colegilor de Senat.

Consiliul Naţional de Integritate (CNI), în calitatea sa de garant al independenţei operaţionale a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), a cerut Senatului să constatate încetarea calităţii de senator a lui Mircea Diaconu, după ce instanţa supremă a hotărât că a încălcat regimul incompatibilităţilor.

În 27 ianuarie 2011, Agenţia Naţională din Integritate (ANI) a susţinut că senatorul liberal Mircea Diaconu este în incompatilbilitate din decembrie 2008, în condiţiile în care pe lângă calitatea de parlamentar acesta ocupa şi funcţia de director-manager al Teatrului „C.I. Nottara” din Capitală, funcţie de conducere specifică unei instituţii publice locale.