Potrivit Coaliţiei pentru Mediu, începând cu primăvara 2011, albiile râurilor Capra, Buda, Otic, Topolog din judeţul Argeş şi  habitatele naturale protejate prin lege au fost distruse din cauza construcţiei de microhidrocentrale (MHC). A rezultat, astfel, o bătălie „verde”: energie curată versus protecţia ecosistemelor.

Investitorii spun, însă, că microhidrocentralele nu afectează mediul înconjurător.

Alte Articole

Așa prepară Nadia Comăneci sarmalele de Paște! „Așa am ...

Vortexul polar și-a schimbat direcția și acum se învârte ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

„Orice proiect de MHC-uri este precedat de realizarea unui studiu de impact. În ceea ce ne priveşte, studiul de impact tratează proiectul în ansamblul său, adică toate MHC-urile înlănţuite pe râurile Capra, Buda şi Otic. Studiul vizează atât apa, aerul, solul, cât şi geologia, biodiversitatea, peisajul, mediul social şi economic şi condiţiile culturale şi etnice, patrimoniul cultural. Conform concluziilor desprinse din acest studiu, impactul asupra mediului este minor sau inexistent. În plus, atât legislativ cât şi moral ne simţim responsabili de reabilitarea mediului în care lucrăm şi vom face acest lucru în cele mai bune condiţii”, au declarat pentru RTV.net investitorii de la Imob Expert Consulting.

Organizaţiile pentru protecţia mediului spun că zona afectată de lucrări reprezintă un mediu protejat, considerat sit de importanţă comunitară, sub codul “ROSCI 0122 Munţii Făgăraş”.

„Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar. Ceea ce este important este faptul că la definirea acestor situri nu s-a plecat de la ideea unei protecţii stricte, care să interzică activitatea umană – există localităţi întregi incluse în Natura 2000. În ceea ce priveşte construirea de MHC-uri, într-adevăr sunt regiuni incluse în Natura 2000 în care nu poţi realiza astfel de proiecte – şi aici mă refer la parcuri sau rezervaţii naturale, însă amplasamentele de pe râurile Capra, Buda şi Otic nu se încadrează într-o astfel de zonă (vezi harta ataşată). Legea permite construirea unei surse de energie regenerabilă pe râurile Capra, Buda şi Otic, iar noi avem toate acordurile necesare în acest sens„, mai spun investitorii.

Întrebaţi ce măsuri vor lua pentru protejarea mediului în zonele lucrărilor, reprezentanţii Imob Expert Consulting că încearcă să minimizeze impactul activităţii lor asupra cadrului natural.

„Avem debite ecologice conform normelor naţionale şi ale Uniunii Europene, avem scări de peşti pentru migrarea faunei, am plătit toate taxele de despădurire şi de reîmpădurire a celor câteva zone de acces care au suferit defrişări, iar atunci când vremea este secetoasă, turbinele nu funcţionează (tehnic nu este posibil). Mai mult, turbinele funcţionează doar 3.500 ore/an dintr-un total de 8.760 ore/an conform normelor Uniunii Europene„, a declarat  Imob Expert Consulting.

„În plus, toate utilajele folosite sunt noi, respectăm normele de curăţenie, iar săpăturile pentru îngroparea conductelor au fost făcute la 0,5 m peste nivelul de viitură de 5%, conform legii. Deci tot ecosistemul se reface – de la alge, la crustacee care rămân în albie şi până la malurile râurilor„, au mai spus investitorii.

Aceştia au precizat că, în ceea ce priveşte peştii din zonă, conform ultimului studiu recunoscut în domeniu (http://cinqcontinents.uv.ro/1/1_2_Pravalie.pdf), s-a demonstrat că în urma construirii Transfăgărăşanului cea mai mare parte a ecosistemului acvatic a fost distrusă, realizându-se rupturi ale biotopului pe tot cursul apei, prin crearea de cascade. „În acest sens, ne propunem să repopulăm râurile cu păstrăvi şi să realizăm scări de peşti în zonele anterior menţionate„, spune  Imob Expert Consulting.

Lucrările la microhidrocentrale nu pot continua pe timpul iernii, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, singurele lucrări desfăşurate fiind cele de conservare a construcţiei. Lucrările de construcţie vor fi reluate în primăvara anului 2012, iar prima microhidrocentrală va fi funcţională în luna octombrie.

Cele trei amplasamente vor produce o energie de circa 14,7 MW, furnizând energia necesară pentru aproximativ 30.000 de familii.

„Acest lucru înseamnă că evităm emiterea a aproximativ 30.000 de tone de CO2 anual în atmosferă„, spune Imob Expert Consulting.

Investitorii nu au în plan, în prezent, realizarea altor proiecte de microhidrocentrale.

„Suntem conştienţi de importanţa energiei regenerabile în România, atât pentru sistemul energetic românesc, cât şi pentru consumator. Investiţiile în energie verde sunt singurele resurse de energie locală rămase. Țara noastră are obligaţii legislative în acest sens venite de la Uniunea Europeană – cea mai importantă fiind producerea a 20% din energie din surse regenerabile până în 2020, iar unul dintre factorii importanţi în îndeplinirea acestor ţinte îl reprezintă investiţiile în MHC-uri – lucru pe care îl realizăm şi îl susţinem şi noi prin proiectele de pe râurile Capra, Buda şi Otic”, au precizat investitorii.

Aceştia sunt acuzaţi de organizaţiile ecologiste că nu au toate avizele necesare pentru construcţia microhidrocentralelor.

„Toate acţiunile pe care le desfăşurăm pe râurile Capra, Buda şi Otic sunt în perfectă concordanţă cu legea şi cu normele de mediu. Astfel, încă din anul 2009 am făcut demersurile legale în vederea obţinerii tuturor avizelor necesare. Este vorba despre Certificatul de Urbanism şi Autorizaţia de Construcţie de la Consiliul Judeţean Argeş emise pe baza avizelor eliberate de Administraţia Apelor Române Argeş, de CEZ, Distrigaz, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), Direcţia Silvică şi Transelectrica. În baza acestora, ne-a fost acordat Avizul de Mediu”, subliniază Imob Expert Consulting.

„Sistemul legislativ românesc impune solicitarea unui aviz modificator, în urma unui studiu de fezabilitate, pentru a obţine acordul în vederea realizării unor modificări ale proiectului în concordanţă cu legea şi cu protecţia mediului. Astfel, pentru a proteja mediul pe termen lung, dar şi din considerente peisagistice şi de siguranţă, am ales să îngropăm conductele şi, conform legii, se poate şi este recomandat. Proiectul nostru a fost verificat de un specialist austriac – în contextul în care Austria este pe locul al doilea în Europa în ceea ce priveşte construcţia de microhidrocentrale, după Germania (conform ESHA – European Small Hydropower Association), iar în urma recomandărilor acestuia am considerat absolut necesară solicitarea acestui aviz. Astfel, avem toate aprobările de la autorităţile în domeniu pentru a ne continua activitatea conform legii şi în deplină conformitate cu protejarea mediului„, mai spun investitorii.