Cum funcţiona reţeaua din dosarul fraudelor bancare VIDEO

Metodele de fraudare a băncilor variau în funcţie de mărimea creditului solicitat. De fiecare dată se acţiona însă la pont. Mai exact, oameni din Ministerul Economiei anunţau proiectele cu finanţare europeană. Apoi, erau căutate persoanele pe care să le poată folosi în întocmirea documentaţiei pentru bancă. Se apela la oameni care puteau fi păcăliţi uşor şi care aveau nevoie de bani, potrivit România TV. Dacă vorbim despre imobilele acestora, cei care obţineau aceste credite false le dădeau celor păcăliţi sume de bani ca şi cum le-ar fi cumpărat imobilele sau erau trecuţi drept coproprietari, supraevaluau aceste imobile şi obţineau bani de la bancă în mod fraudulos.

Prejudiciul creat băncii devine astfel imposibil de remediat.

O altă metodă la fel de eficientă de a obţine împrumuturi de la bancă era aceea de a se folosi de actele unor firme, în special care vindeau fier vechi şi care, în acte cel puţin, aveau rulaje de miliarde de lei. Şi vorbim aici în special de firme ale căror proprietari aveau tot interesul să scape de ele.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În funcţie de mărimea creditului solicitat, metodele variau. Pentru credite mai mici, se foloseau acte de identitate cumpărate de la oameni săraci sau fără locuinţe. Fotografia era apoi modificată, iar posesorii buletinelor se disculpau spunând că le-au pierdut sau le-au declarat furate.

Alte articole

Evaziune fiscală în Italia. Menajere și îngrijitori au ascuns venituri de jumătate de milion de euro

Dosarul de evaziune fiscală al lui Makaveli, clasat după ce influencerul a achitat prejudiciul (surse)

Romii din Sinteşti spun însă că nu aveau nicio treabă cu reţeaua. „Nu cunoaştem oamenii păcăliţi. Noi suntem cu meseria noastră, noi facem cazane, facem căldări. Nu am avut treabă cu bănci niciodată. Noi nu mai avem bani să terminăm casele, cum să le punem la bancă”, a spus un reprezentant al romilor din Sinteşti.

Romii recunosc orice, numai implicarea lor în reţeaua bancară nu.

„Pentru mine este un element de noutate faptul că în această inginerie financiar bancară sunt implicaţi ţigani. E un element de noutate, până astăzi nu ştiam că, mai nou, ne ocupăm şi de inginerii financiar bancare. Ştiam că ne ocupăm de fiare, de evaziuni fiscale pe aceste metale, de furturi de curent. E hilar că numele lui Vişinică este asociat cu directori de bănci, cu un mare responsabil din Ministerul Economiei, cu 100 de funcţionari bancari”, a declarat Wiliam Oaie, un alt reprezentant al romilor din Sinteşti.

Acesta a mai spus că romii din Sinteşti nu aveau cum să facă parte din reţea, întrucât nu au acte pe casele în care locuiesc.

„Se ştie că ţiganii se ocupă cu afaceri cu metale. Ţiganii au aceste societăţi comerciale în care rulează miliarde. Aici, probabil că este interesul comun. S-au folosit de documetele acestor societăţi comerciale pentru a-şi însuşi diferite sume din bănci. Vezi Doamne, de aceste sume s-au folosit pentru achiziţionarea unor utilaje. DIICOT-ul, SRI-ul va verifica. Înţeleg că sunt foarte multe societăţi din Călăraşi. Acest domn, Daniel Ruse, nici nu-l cunosc, a achiziţionat un IAS, după care a vândut toate aceste fiare, cum se întâmplă în România, la diverse societăţi. Mi-e greu să cred că pagodele ţiganilor pot fi folosite de către bancă, pentru că nu se vor vinde”, a mai spus Wiliam Oaie.