USR a votat din greşeală proiectul Alinei Gorghiu privind închisoarea la domiciliu. Explicaţia lui Dan Barna

Proiectul iniţiat de parlamentarul PNL Alina Gorghiu a fost votat marţi seara de Senat. Iniţiativa legislativă a fost adoptată cu 128 de voturi „pentru” şi două abţineri, fiind votată inclusiv de senatorii USR.

Dan Barna, preşedintele Uniunii Salvaţi România, a anunţat că senatorii USR au votat din greşeală acest proiect.

„Am primit mai multe întrebări legate de votul colegilor mei senatori la proiectul de lege PNL cu închisoarea la domiciliu, proiect corelat cu cel privind brățara electronică de urmărire.

Ca să clarific această temă și să revenim la prioritățile reale din aceste zile precizez că acel vot a fost o eroare, iar USR va vota la Camera Deputaților, cameră decizională, împotriva acestei inițiative”, a precizat Dan Barna, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.

Alte articole

Alina Gorghiu: Nu se pune problema ieşirii PNL de la guvernare/ Viorel Cataramă aruncă bomba: Soluția pentru România ar fi un guvern PNL-AUR

Au venit pedepsele pentru parlamentarii care au făcut scandal la votul privind folosirea bazei de la Kogălniceanu de forţele SUA. 50% din salariu tăiat pentru 3 luni

În acest caz, Camera Deputaţilor este for decizional. 

Ce prevede proiectul privind închisoarea la domiciliu

Persoanele condamnate la pedeapsa închisorii pentru care s-a dispus executarea acesteia la domiciliu vor fi supravegheate în permanenţă prin intermediul unei brăţări electronice – prevede un proiect de lege votat marţi de senatori într-o şedinţă de plen online.

Senatorul PNL Alina Gorghiu, iniţiator al propunerii, a declarat că este un proiect care reprezintă creionarea cadrului legal necesar pentru a putea fi implementată monitorizarea persoanelor condamnate cu dispozitive electronice.

Potrivit proiectului, instanţa poate dispune executarea la domiciliu a pedepsei închisorii dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 7 ani; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare; infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii; în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că executarea la domiciliu a pedepsei închisorii este suficientă, iar condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Ludovic Orban, despre proiectul privind închisoarea la domiciliu, iniţiat de Alina Gorghiu: „Este o aberaţie”