Cercetătorii belgieni au descoperit de ce românii sunt mai puţin afectaţi de COVID 19

Impactul coronavirusului este determinat de anumite caracteristici genetice, au concluzionat cercetătorii de la Universitatea Gent. Aceştia au descoperit o legătură evidentă între o genă (ACE1) şi dezvoltarea Covid-19.

„Cercetătorii de la Universitatea din Gent (UGent) consideră că diferenţele genetice între rezidenţi explică de ce noul coronavirus face mai multe victime în unele ţări. Acest lucru ar explica, potrivit acestora, de ce ţările scandinave sau cele din Europa de Est par mai puţin afectate decât alte regiuni ale lumii”, se arată într-un articol publicat de Universitate.

Întreaga lume se confruntă cu Covid-19, dar nu toate ţările sunt afectate în acelaşi mod. În ţările scandinave, numărul morţilor este mult mai mic decât media, iar în ţările din Balcani, numărul mortilor este, de asemenea, relativ scăzut. În schimb, Covid-19 a lovit cu putere în nordul Italiei, Spaniei şi New York, în Statele Unite. Provinciile Limburg şi Hainaut din Belgia au fost, de asemenea, cel mai puternic lovite.

Prof. Joris Delanghe a susţinut: „Cercetătorii se concentrează prea mult asupra virusului pentru a explica diferenţele dintre ţări. Acesta ar fi putut suferi mutaţii sau ar putea fi mai grav sau mai puţin grav în funcţie de condiţiile dintr-o anumită ţări. Pentru a combate virusul mai eficient, ar trebui să acordăm mult mai multă atenţie persoanelor care locuiesc în aceste ţări şi modul în care aceste populaţii sunt diferite din punct de vedere genetic.”.

Impactul coronavirusului este determinat de anumite caracteristici genetice, au concluzionat cercetătorii de la UGent. Au descoperit o legătură evidentă între o genă (ACE1) şi dezvoltarea Covid-19.

Potrivit cercetătorilor, cu cât mai multe persoane au polimorfismul D (polimorfismul fiind variaţia dintre indivizii din secvenţa genică) a genei în cauză, cu atât mai puţine decese au fost înregistrate în această ţară. „În general, cu cât vă aflaţi mai în estul Europei, cu atât este mai comun polimorfismul D al genei ACE1″, spune profesorul Joris Delanghe. „În acelaşi timp, puteţi vedea că severitatea epidemiei Covid-19 scade pe măsură ce vă deplasaţi din Europa de Vest în Europa Centrală şi de Est”, spune acesta.

Până la 41% din diferenţele de contaminare între ţări pot fi explicate prin frecvenţa acestui polimorfism particular. Oamenii de ştiinţă au găsit informaţii în bazele de date ştiinţifice despre frecvenţa fiecăruia dintre aceste polimorfisme în rândul populaţiilor din 25 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Când au comparat aceste date cu cele de la Universitatea Johns Hopkins cu privire la numărul de infecţii şi decese în aceste ţări, au găsit o asociere evidentă pentru una dintre aceste gene, gena ACE1.

Ce rol are Gena ACE1

Relaţia găsită între apariţia acestui polimorfism şi Covid-19 nu este în totalitate neaşteptată. Cercetările anterioare au arătat că polimorfismul D al genei ACE1 este asociat cu scăderea producţiei de ACE2 (enzimă care prelucrează angiotensina). Aceasta este o proteină care se află în membrana celulară a celulelor din căile noastre respiratorii, despre care ştim că este folosită de coronavirus pentru a ataca celula. Studiile indică faptul că rolul genei ACE în această boală infecţioasă este (chiar) mai important decât se credea anterior. Prin urmare, cercetătorii depun o propunere de cercetare în această săptămână pentru a investiga apariţia polimorfismului D al genei ACE1, de asemenea, la populaţia de pacienţi cu Covid-19 din Ghent.

Punct de plecare pentru noi tratamente

Descoperirea ar trebui să facă posibilă predicţia mai precisă a evoluţiei unei epidemii de Covid-19 într-o anumită regiune sau ţară. În plus, oamenii de ştiinţă susţin, de asemenea, că e nevoie de mai multe studii cu privire la rolul ACE în procesul bolii. ACE este deja relativ cunoscut în lumea ştiinţifică: a fost studiat amănunţit în anii 90 din cauza rolului pe care îl joacă în hipertensiunea arterială. Mai multe cunoştinţe despre rolul ACE în Covid-19 pot oferi indicii pentru dezvoltarea de noi tratamente.

Citeşte şi: Alexandru Rafila anunţă un al doilea val de îmbolnăviri cu COVID-19. Când vom avea un alt vârf de INFECTĂRI