Preşedintele Federaţiei Internaţionale de Haltere a demisionat în urma unui scandal de dopaj

Ancheta, iniţiată în urma unui reportaj a canalului german ARD difuzat în ianuarie, este încă în desfăşurare, informează News.ro.

„IWF îi mulţumeşte lui Tamas Ajan pentru peste patru decenii de servicii aduse acestui sport”, a declarat preşedintele interimar Ursula Papandrea.

„Când circumstanţele sanitare legate de pandemia COVID-19 vor permite, vor avea loc alegeri pentru a se asigura un viitor strălucit sportului pe care îl iubim”, a mai spus ea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ajan, în vârstă de 81 de ani, făcea parte din IWF din 1976. El a fost secretar general timp de 24 de ani, iar în ultimii 20 de ani a fost preşedinte al forului.

Alte articole

Diana Șoșoacă i-a cerut demisia lui Nicușor Dan în timpul consultărilor de la Cotroceni: „Vom continua să strângem semnături pentru suspendarea așa-zisului președinte neconstituțional și ilegal”

Răzvan Dumitrescu și-a anunțat demisia de la Antena 3 CNN, în direct, după 16 ani: „Vă mulțumesc pentru atenția pe care mi-ați acordat-o”/ Victor Ciutacu: „Nu-i vreo conspiraţie, e optimizare…”

O anchetă a canalului german ARD, difuzată în ianuarie, a relevat practici de dopaj acoperite şi o „cultură a corupţiei” în cadrul Federaţiei Internaţionale de Haltere (IWF), for condus de ungurul Tamas Ajan şi al cărui vicepreşedinte este Nicu Vlad, preşedintele Federaţiei Române Haltere.

Sportivi controlaţi numai din când în când, eşantiane manipulate, un sistem de corupţie care ar fi organizat şi acoperit de însuşi preşedintele IWF, Tamas Ajan, acestea sunt concluziile investigaţiei unei echipe ARD din care a făcut parte şi jurnalistului Hajo Seppelt, realizatorul documentarului din 2014 „Dopaj confidenţial: cum îşi fabrică Rusia învingătorii”, aflat la originea descoperirii sistemului de dopaj generalizat din ţara care a găzduit JO de la Soci.

Potrivit acestei anchete, IWF, aflată în atenţia Comitetului Olimpic Internaţional (CIO) de mai mulţi ani, ar fi acoperit de mult timp practici de dopaj şi ar fi pus în practică „o cultură a corupţiei”.

Până în 2017, halterofilii de înalt nivel nu ar fi fost controlaţi în mod regulat, iar unii ofiţeri de control doping ar fi primit bani pentru a manipula eşantioanele.

Între 2008 şi 2017, din 453 de medaliaţi la jocurile olimpice şi la campionatele mondiale, 204 nu ar fi fost supuşi niciodată la teste antidoping în afara competiţiei, în anul în care au obţinut medalia.

ARD a prezentat documente care arată că o sumă de cel puţin cinci milioane de dolari (aproape 4,5 milioane de euro) primită de IWF de la CIO ar fi fost transferată în conturi din Elveţia, pe care doar Ajan le controlează.

În iunie 2017, după un număr alarmant de cazuri de dopaj în haltere, în special în urma reanalizării probelor de la JO din 2008 şi 2012, CIO a plasat acest sport sub supraveghere, cerând IWF să furnizeze propuneri pentru lupta antidoping. Aparent mulţumită de eforturile întreprinse, CIO a decis, în primăvara anului 2019, să confirme prezenţa halterelor între sporturile de la JO din 2024, de la Paris.

Preşedintele Federaţiei Române de Haltere, Nicu Vlad, a fost ales, la 29 mai 2017, în funcţia de vicepreşedinte al forului internaţional, în cadrul Congresului IWF care a avut loc la Bangkok.

Citeşte şi: Veste PROASTĂ pentru ION ŢIRIAC. Ce s-a întâmplat cu averea miliardarului român