Daniel Dăianu: „Nu poţi sta la nesfârşit cu motoarele economiei turate foarte slab”

Dăianu a recunoscut că a fost surprins de amploarea acestei epidemii, ulterior ridicată la stadiul de pandemie, mai ales că, spune el, nici informările şi reacţia din partea OMS nu au fost ferme şi clare de la început.

„Remarc ca in februarie, sefii IMF si BCE vorbeau despre schimbarea de clima, distributia veniturilor, mari fluxuri de capital volatile, instrumente de stabilizare in zona euro, ca mari provocari pentru economia globala, pentru stabilitate. In timp ce in martie, parca a cazut cerul peste toti si s-a intrat intr-o spirala a ingrijorarii privind criza sanitara, cu mari implicatii economice si sociale.

Am crezut ca epidemia va fi ingradita, cum s-a intamplat cu SARS in 2003 si Ebola in 2014. Avem acum o reconfirmare a pericolului imens pe care un dusman biologic, patogen natural, sau produs in laborator, il reprezinta pentru oameni. Specia umana ramane foarte vulnerabila dupa cum se vede.

O intrebare poate naiva ma macina: de ce nu ajuta big data si inteligenta artificiala/AI gasirea mai repede unui tratament, a unui vaccin eficace? Ca tot se vorbeste de pericolul ca AI, robotii, sa ne ia locul… ca omul sa devina o creatura cu insusiri „inferioare”. Drept este ca nu orice se poate face batand din palme.”, spune profesorul.

Alte articole

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, confirmă că la vârful statului se ştia că România se îndreaptă spre dezastru economic: „Am vorbit şi cu doi foşti premieri, şi cu miniştrii de Finanţe şi am spus că ne ducem cu capul în gard. Parcă am fost drogaţi”

Verdictul sumbru al economistului Radu Georgescu: ”România va ajunge în incapacitate de plată. Va urma o perioadă dificilă de cel puțin 10 ani”

Dăianu avertizează şi asupra pericolului de a sta un timp prea îndelungat în starea de izolare şi de blocaj actuale, acestea putând avea efecte dezastruoase asupra economiei mondiale.

„Razboiul cu Covid19 poate fi judecat prin prisma unui ciclu epidemiologic. Cu cat mai eficace este stapanirea pandemiei, cu atat mai repede pot fi relaxate restrictii. Nu poti sta la nesfarsit cu motoare ale economiei turate foarte slab. Dar nu exista harta uniforma de repornire; multe in luarea deciziilor depind de circumstante, de capacitatea sistemelor medicale de a raspunde la efort si de disciplina cetatenilor. Reguli de protectie si distantare sociala se vor mentine pana ce vom avea un vaccin eficace. Vaccinul, vorbind generic, poate fi tragaciul pentru o relansare economica, pentru un rebound purtat si de euforie, ca dupa un razboi castigat. Dar vor fi sechele ale acestei pandemii si economiile vor fi suferinde; convalescenta nu va fi de cateva luni, in opinia mea. Iar unele schimbari vor fi structurale; revenirea la lucru nu va insemna ca totul va fi ca inainte.

Privind consecinte, indatorarea multor state si firme, mari si mici, va creste. Faptul ca dobanzile reale sunt foarte joase, frecvent negative, nu poate ascunde ca nu avem o rezolvare de fond la supraindatorare, publica si privata. Dupa 2009, datorii publice si private au crescut in numeroase state. Fragilitatea multor economii se va perpetua. Pietele vor discrimina, vor ataca pe cei mai vulnerabili.

De pilda, in zona euro, pana ca BCE sa anunte noul pachet de masuri (de cca 750 miliarde euro), marjele la obligatiunile Italiei iar au luat-o rapid in sus. In unele tari se recurge la tiparire de bani, la „bani din elicopter” pentru a sprijini economia si cetateni. Fed-ul a ajuns un fel de „cumparator de ultima instanta” pe toate pietele financiare depasind gama de operatiuni din timpul Marii Recesiuni; pana si fonduri de risc (hedge funds) pot fructifica noile facilitati ale Fed, mai amplu decat cea implicat salvarea indirecta a fondului de risc LTCM in 1998.

Dar asa ceva este posibil unde bancile centrale emit moneda de rezerva, au forta economica iesita din comun. Desi nu este clar cat vor putea sa functioneze astfel. Fiindca nimic nu poate fi vesnic… este pana ce nu mai este. Inflatia este posibil sa creasca in viitor, daca nu va mai exista o preferinta atat de mare pentru lichiditate, pentru cash.

Pandemia actuala aduce o a doua runda de injectii masive de lichiditate. Si acum exista o capacitate limitata de raspuns la socul foarte mare –la inchiderea economiilor, ceea ce nu este insa surprinzator.” a completat profesorul Dăianu.

Citeşte şi: Uzinele Dacia de la Mioveni îşi reiau de astăzi activitatea pe bază de voluntariat. Ce secţii se redeschid

„