USR acuză Guvernul Orban că blochează înfiinţarea DNA-ului pădurilor

De asemenea inițiativa urmează să intre în dezbaterea Comisiei Juridice unde se va elabora un raport care are titlu de recomandare pentru plen. Cel mai probabil săptămâna viitoare senatorii vor vota în plen proiectul de lege. Senatul este camera decizională în acest caz.

„Am participat la ședințele a două din cele 6 comisii. Cei mai vocali oponenți ai propunerii legislative au fost reprezentanții Guvernului Orban la dezbateri, în special cei ai ministerelor Mediului și Justiției, dar și senatori de la PMP și UDMR. Miza e uriașă: tăierile ilegale de păduri, poluarea, deșeurile, contaminarea și secarea râurilor sunt lucruri care nu mai pot fi ignorate, dacă ținem la sănătatea și viitorul nostru. În același timp, diminuarea infracționalității de mediu, înseamnă și că sute de milioane și chiar miliarde de euro nu vor mai ajunge în buzunarele infractorilor, corupților și susținătorilor lor politici.

În aceste condiții e absolut surprinzătoare lipsa totală de flexibilitate și opoziția Guvernului Orban și a reprezentanților ministerelor Mediului, respectiv Justiției, la dezbaterile din comisii. Încă de la Camera Deputaților, argumentele lor au fost desființate, dar au venit și la Senat, fix cu aceeași placă. Nu ai cum să spui că ”actuala organizare a procurorilor e suficientă”, că ”trebuie îmbunătățită doar pe ici, pe colo”, că ”există o rețea informală de procurori care schimbă informații pe cazurile legate de mediu” ori că ”sunt suficiente atribuțiile Gărzilor de Mediu și Forestieră ți ale Poliției”, în condițiile în care fenomenul infracțional în domeniu crește”, a scris senatorul USR pe Facebook.

Goțiu a mai scris că datele Inventarului Forestier Național (IFN) arătau, în 2015, că volumul de lemn dispărut anual era de 8,8 milioane de metri cubi pe an. Patru ani mai târziu, datele IFN, ciclul 2, arată că cifra a ajuns la 20 de milioane de metri cubi anual. Comparativ, în 2017, procurorii au trimis instanțelor 631 de dosare legate de infracțiuni la regimul silvic și au existat 534 de persoane condamnate definitiv. În 2018, am avut 459 de dosare noi trimise în instanță și 441 persoane condamnate, iar în primul semestru din 2019, au fost 209 de noi dosare și 219 persoane condamnate.

„Altfel spus: se fură mai mult decât dublu, dar avem mai puțin hoți. Pe bune? Asta e ”eficiența” rețelei informale de procurori de care vorbește Ministerul Justiției? Că raportează mai puține dosare și condamnări definitive într-o perioadă în care furtul crește?

Și vă întreb și pe voi: cât de credibile mai sunt afirmațiile ministrului Mediului, Costel Alexe, că ar avea toleranță zero față tăierile ilegale de păduri, dacă Ministerul pe care îl conduce, Ministerul Justiției și Guvernul Orban, în ansamblul lui, se opun unei legi esențiale pentru lupta cu Mafia Pădurilor?”, adaugă Goțiu.

Legea pentru înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM) a fost inițiată de parlamentarii USR și adoptată de Camera Deputaților pe 14 mai. În favoarea proiectului de lege au votat PSD și USR, în timp ce liberalii și minoritățile naționale s-au abținut de la vot.