Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT: „România e un stat care trebuie să-şi apere cetăţenii”

UPDATE declaraţii Klaus Iohannis: „Punctul central de pe ordinea de zi l-a constituit analiza noii Strategii pentru apărarea țării, pe perioada 2020-2024. Strategia a fost elaborată în contextul pandemiei. În aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, ceea ce sporește impredictibilitatea mediului internațional. 

România a trebuit să facă faţă pandemiei într-un timp scurt, iar perspectiva evoluţiei ciclice a virusului obligă statul român să păstreze măsurile pe plan medical, al ordinii publice, pe asigurarea serviciilor publice şi mai ales în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei economice. 

Noua strategie oferă răspunsuri privind prioritatea României de a asigura siguranţa cetăţenilor. Politicile publice din domeniul securităţii vor fi concepute având ca beneficiar final cetăţeanul. Pentru că românii trebuie să simtă că trăiesc într-un mediu sigur şi să aibă încredere că instituţiile îl apără şi protejează. Strategia pentru 2020-2024 operează cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă, introdus şi definit în cel existent. 

Alte articole

Călin Georgescu, din nou la poliţie pentru controlul judiciar, a cerut desecretizarea şedinţei CSAT în care s-a decis anularea alegerilor

Călin Georgescu: „Cei care au furat alegerile în 6 decembrie, astăzi fură pâinea de la oameni şi distrug vieţi”

Strategia vizează dimensiuni precum politica externă, educaţia, sănătatea, economia, ordinea publică, mediul, securitatea energetică şi cibernetică. Am gândit această strategie ca pe un instrument care fundamentează o viziune şi o direcţie în materie de securitate naţională privind deopotrivă cetăţeanul, societatea şi instituţiile statului.

România este ţara care îşi apără valorile, interesele, simbolurile, dar şi bunurile naţionale şi interesele. Este o ţară care ştie să îşi apere patrimoniul, domeniile de excelenţă. Nu în ultimul rând, România contribuie la menţinerea securităţii colective şi la promovarea democraţiei şi libertăţii, alături de parteneri. Acestea presupun continuitate în angajamente. Este evident că parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la UE şi NATO sunt reafirmate ca piloni ai politici noastre internaţionale. 

Strategia 2020-2024 implică o nouă abordare, o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivelul global, care ţine cont de tensiunile din regiune, de proliferarea terorismului, de ameninţările hibride şi cibernetice. 

Echilibrul dintre stat şi individ, ca beneficiar al securităţii, este important. 

Siguranţa cetăţeanului rămâne un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale de protejare a sa. 

Strategia încurajează colaborarea interinstituţională mai eficientă, inclusiv prin formarea unui grup de reflecţie strategică. Noua strategie se bazează pe o diagnoză clară a statului şi a instituţiilor. Doar cunoscuând în profunzime starea societăţii, pot fi bine definite ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile, din perspectiva securităţii naţionale. 

Am acordat un rol central colaborării public-privat, cetăţean-comunitate şi civil-militar, pentru că parteneriatul cu românii şi comunitatea în ansamblu este metoda cea mai bună de a rezista în faţa noilor ameninţări. Documentul va fi transmis Parlamentului”

Militari mai puţini în teatrele de operaţii

Ştire iniţială: Klaus Iohannis a convocat o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la: Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024; forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2021 şi programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.

În cadrul şedinţei CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, a arătat Administraţia Prezidenţială.