Savanţii ruşi i-au promis lui Vladimir Putin un vaccin împotriva Covid-19 până la sfârşitul verii. Şeful echipei s-a injectat singur

Aflat la conducerea Institutului de cercetări Gamaleia, Aleksandr Ghinţburg şi-a injectat personal un vaccin conţinând virusul respectiv, iar apoi l-au urmat şi alţi angajaţi ai institutului, potrivit presei ruse. Dacă a recurs la o astfel de metodă în contradicţie cu procedurile obişnuite este pentru a accelera procesul ştiinţific la maximum cu scopul de a termina testele clinice în vară.

Programul Institutului Gamaleia nu este decât unul din numeroasele proiecte prezentate preşedintelui Vladimir Putin. Altele sunt conduse de consorţii public-privat sau chiar de Ministerul Apărării. Mai mulţi responsabili au mers până acolo încât să-l asigure pe preşedintele rus că un vaccin ar putea fi creat înainte de sfârşitul verii, luând-o înaintea zecilor de proiecte dezvoltate în China, SUA şi în Europa.

Voci critice îşi manifestă totuşi îngrijorarea că în Rusia viteza se confundă cu graba. Asociaţia naţională a organizaţiilor de cercetare clinică a denunţat astfel experienţele de la Gamaleia ca fiind o „încălcare flagrantă a bazelor cercetării clinice, a legislaţiei ruse şi a normelor internaţionale” din cauza presiunilor autorităţilor ruse. „Sunt îngrijorat de promisiunile de a face un vaccin până în septembrie„, a spus Vitali Zverev, unul dintre responsabilii Institutului public Mecinikov pentru vaccinuri şi seruri.

„Asta îmi aminteşte de o cursă, nu-mi place asta„, şi-a exprimat el îngrijorarea. Mizele economice sunt foarte ridicate pentru Rusia, la fel ca pentru restul lumii, economiile fiind total destabilizate de lunile în care activitatea economică a fost oprită pentru a încetini răspândirea pandemiei. Or, pentru numeroşi responsabili, doar un vaccin va deschide calea unei reveniri la normalitate. Este vorba de asemenea despre o problemă de prestigiu.

Alte articole

Inventatorii vaccinului anti-Covid de la Pfizer-BioNTech vin cu o veste uriaşă. Vaccinul împotriva cancerului ar putea fi disponibil până în 2030

Citeşte şi Vladimir Putin a mutat parada de 9 Mai pentru ziua de 24 iunie. Preşedintele a ordonat începerea pregătirilor pentru defilare

În perioada URSS, acest sector era reputat ca fiind unul dintre cele mai bune în lume, cu o producţie de 1,5 miliarde de doze participând la eradicarea variolei pe plan mondial. Dar cercetarea medicală rusă a cunoscut, la fel ca numeroase alte industrii, o prăbuşire completă în anii 1990. Centrul de stat Vektor era unul dintre cele mai celebre.

În prezent, el speră să câştige cursa vaccinului împotriva noului coronavirus şi s-a angajat în mai multe proiecte, inclusiv în asociere cu întreprinderi private. Problema, potrivit lui Aleksandr Lukaşev, directorul Institutului Marţinovski de parazitologie medicală, este că cercetarea rusă abia astăzi a trecut de la laborator la lumea exterioară, chiar dacă cercetarea fundamentală şi oameni de ştiinţă sunt de mare calitate.

„Nu cunosc un singur nou vaccin produs în masă de Rusia şi care să fi fost utilizat în mai mult de un milion de doze„, explică el, „or, numai la astfel de niveluri se poate evalua eficienţa unui vaccin” pe termen lung. El citează astfel exemplul studiilor făcute pe prototipuri de vaccinuri promiţătoare produse împotriva SARS, o maladie care a afectat Asia în 2002 şi similară noului coronavirus, dar care s-au dovedit a fi la originea imunopatologiilor. Aceasta înseamnă că subiecţii vaccinaţi au dat un răspuns imunitar care le-a agravat simptomele, uneori după mai mulţi ani. Faptul este că în circumstanţele actuale „dezvoltarea unui vaccin este o chestiune de prestigiu naţional” pentru Rusia, spune Lukaşev.

Altă particularitate rusă, neîncrederea autorităţilor faţă de orice implicare străină când este vorba de a studia „material biologic” rusesc. Eforturile Institutului Mecinikov de a coopera cu European Virus Archive, o organizaţie destinată să faciliteze schimburile ştiinţifice, au fost obstrucţionate pentru că Rusia interzice transmiterea tulpinilor sale virale unor instituţii străine. „Colegii noştri ne trimit virusuri dar noi nu putem să le dăm pe ale noastre”, îşi exprimă regretul Vitali Zverev.