Parlamentul European a aprobat cel mai mare proiect financiar din istoria UE. Aproape 700 de miliarde de euro vor fi puse la dispoziţia statelor membre, inclusiv România

Regulamentul referitor la obiectivele, finanţarea şi normele de accesare ale Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) a fost adoptat în Parlamentul European cu 582 voturi „pentru”, 40 „împotrivă” şi 69 abţineri. MRR este cel mai important element constitutiv al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare „Next Generation EU” în valoare de 750 de miliarde de euro.

Vor fi puse la dispoziţie 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi pentru a finanţa măsuri naţionale care atenuează consecinţele economice şi sociale ale pandemiei. Se pot finanţa prin MRR şi proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior. Finanţarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanţare de până la 13% pentru planurile lor de redresare şi rezilienţă.

Pentru a putea să beneficieze de finanţare, planurile naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie să se concentreze pe domenii-cheie de politică ale Uniunii: tranziţia spre o economie verde, inclusiv biodiversitatea, transformarea digitală, coeziunea economică şi competitivitatea, precum şi coeziunea socială şi teritorială. Sunt eligibile pentru finanţare şi planurile care ajută instituţiile să se pregătească pentru crize şi să reacţioneze la ele. Mai pot fi finanţate politicile pentru copii şi tineret, inclusiv pentru învăţământ şi formarea de competenţe.

Citeşte şi Traian Băsescu, intervenţie în Parlamentul European: „Dreptul la viaţă”

Alte articole

România a transmis oficial PNRR-ul renegociat către Comisia Europeană

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Cum se sifonează banii publici în regimul de austeritate impus de Guvernul Bolojan. Ministrul Dragoș Pîslaru, afaceri de milioane de euro derulate printr-o firmă de consultanță specializată în fonduri europene

Fiecare plan trebuie să consacre climei cel puţin 37% din buget, iar acţiunilor din domeniul digital cel puţin 20%. Planurile trebuie să aibă un impact social şi economic de durată şi să includă reforme cuprinzătoare şi un pachet robust de investiţii. Ele nu pot prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu.

Regulamentul mai stipulează că doar statele membre care s-au angajat să respecte statul de drept şi valorile fundamentale ale Uniunii pot primi fonduri din MRR.

Comisia Europeană este responsabilă pentru aplicarea MRR. Ea poate fi convocată de comisiile de resort ale Parlamentului o dată la două luni pentru a discuta situaţia Uniunii din perspectiva redresării şi modul în care obiectivele şi etapele au fost respectate de statele membre. Comisia va mai pune la dispoziţia statelor membre şi un sistem integrat de informare şi monitorizare. Prin acesta, le va furniza informaţii comparabile referitoare la modul în care sunt folosite fondurile.

Citeşte şi Parlamentul European a aprobat bugetul UE pentru 2021 – 2027

Siegfried Mureşan (PPE, România), unul dintre principalii eurodeputaţi implicaţi în negocieri, a declarat marţi, în timpul dezbaterii: „Votul de astăzi înseamnă că banii vor fi direcţionaţi către persoanele şi regiunile afectate de pandemie, că acest sprijin vine pentru a combate criza actuală şi pentru a ne consolida capacitatea de a depăşi provocările viitoare. Mecanismul de redresare şi rezilienţă va contribui la modernizarea economiilor noastre şi la ecologizarea acestora. Am stabilit norme privind modul de cheltuire a banilor, dar le-am conceput suficient de flexibile pentru a răspunde diferitelor nevoi ale statelor membre. În cele din urmă, aceste fonduri nu trebuie utilizate pentru cheltuieli bugetare obişnuite, ci pentru investiţii şi reforme”.

Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania), unul dintre negociatorii principali, a declarat: „MRR este răspunsul corect la impactul provocat de virus. Acesta are două obiective. Pe termen scurt, redresarea, prin sprijinirea venitului naţional brut, a investiţiilor şi a gospodăriilor. Pe termen lung, aceşti bani vor genera schimbări şi progrese în vederea îndeplinirii obiectivelor noastre digitale şi climatice. Ne vom asigura că măsurile vor reduce sărăcia şi şomajul, şi vom ţine seama de impactul diferenţiat al crizei în funcţie de gen. Sistemele noastre de sănătate vor deveni, de asemenea, mai reziliente”.

Dragoş Pîslaru (Renew, România), unul dintre principalii eurodeputaţi implicaţi, a declarat: „Destinul Europei este în mâinile noastre. Avem datoria de a asigura redresarea şi rezilienţa tinerilor şi copiilor noştri, care se vor afla în centrul redresării. Unul dintre cei şase piloni ai Mecanismului de redresare şi rezilienţă este dedicat în special acestora, ceea ce înseamnă investiţii în educaţie, reforme ghidate de nevoile acestora şi sprijin pentru a-i ajuta să dobândească competenţele de care vor avea nevoie. Nu dorim ca generaţia următoare să fie o generaţie izolată”.

După aprobarea oficială a regulamentului de către Consiliu, acesta va intra în vigoare la o zi după ce va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.