De peste două ori mai mulţi elevi din mediul au luat sub 5 la matematică la examenele naţionale, comparativ cu cei din mediul urban

CNE atenţionează Ministerul Educaţiei să ia în serios aceste date şi să ia măsuri rapide şi concrete pentru a le remedia, deoarece ele reflectă faptul că a fost încălcat principiul accesului echitabil la educaţie.

– 46,3% dintre elevii din mediul rural au luat note între 1-4,99 la matematică, față de 19,61% dintre elevii din mediul urban.

– 38,03% dintre elevii din mediul rural au obținut medii sub 5, comparativ cu 15,08% la orașe.

„Consiliul Național al Elevilor: rezultatele la Evaluarea Națională trebuie să reprezinte o îngrijorare pentru Ministerul Educației și Cercetării.

Alte articole

Ce fac tinerii după ce dau bacul. Mulți spun că diploma e doar o hârtie

Bac 2025, sesiunea de toamnă. Marţi este proba obligatorie a profilului. SUBIECTE MATEMATICĂ ŞI ISTORIE

Conform datelor publicate de Ministerul Educației și Cercetării, un procent de 46,30% dintre elevii din mediul rural au luat note cuprinse între 1 și 4.99 la matematică, în timp ce, în mediul urban, 19,61% dintre elevi au obținut astfel de note. Mai mult decât atât, conform acelorași date, procentul elevilor din mediul rural care au obținut medii cuprinse între 1 și 4.99 la Evaluarea Națională este mai mult decât dublu față de procentul elevilor din mediul urban ale căror medii s-au situat în acest interval (rural – 38,03%; urban – 15,08%)

Consiliul Național al Elevilor atrage atenția asupra semnificației acestor date: în perioada în care cursurile fizice au fost suspendate, efectuându-se tranziția de la învățământul față-în-față la cel online, mulți elevi din mediul rural nu au avut acces la aceste cursuri, fiind privați, în mod direct, de dreptul lor la educație și șanse egale. Aceste discrepanțe nu pot fi trecute cu vederea, întrucât ele reliefează diferența calitativă dintre învățământul din mediul rural și cel urban. Datele evidențiate trebuie să reprezinte o îngrijorare pentru Ministerul Educației și Cercetării și, totodată, o nevoie de accelerare a unor măsuri prin care toți elevii vor putea ajunge la școală și vor putea să recupereze conținuturile pierdute.

Cu toate acestea, este esențial să subliniem faptul că suspendarea cursurilor online nu reprezintă factorul determinant al acestor discrepanțe, ci doar un aspect care a adâncit aceste diferențe. Sărăcia, excluziunea socială sunt factori care atenuează procesul instructiv-educativ, motiv pentru care acești factori nu trebuie trecuți cu vederea. Din acest motiv, considerăm că este imperios ca Ministerul Educației și Cercetării să își asume eșecul de a le asigura tuturor elevilor accesul la educație și să conceapă măsuri concrete și sustenabile pentru a asigura faptul că statusul socio-economic al fiecărui elev în parte nu va mai interfera cu parcursul educațional al acestuia.

Rata de promovare a examenului de Evaluare Națională este înșelătoare și nu trebuie folosită politic. Cifrele nu reflectă, în acest caz, realitatea din sistemul educațional, un sistem în care inechitatea guvernează. O altă întrebare a cărui răspuns întârzie să apară este: ce facem cu elevii care au abandonat școala, cei care au refuzat să urmeze un liceu? La această întrebare așteptăm un răspuns ferm din partea Ministerului Educației și Cercetării. Un răspuns care să nu vină sub forma unei promisiuni, ci sub forma unor politici coerente și asumate.”, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.