Investiţii COLOSALE pentru spitale aproape goale: „Un spital de 440 paturi stă cu 30 de pacienţi”

Investiţii COLOSALE pentru spitale aproape goale. Chiar dacă numărul de pacienţi COVID-19 s-a micşorat evident în ultima lună, plătim încă sume colosale pentru spitalele  blocate din cauza pandemiei.

Investiţii COLOSALE pentru spitale aproape goale: „Un spital de 440 paturi stă cu 30 de pacienţi”

Tratarea noului coronavirus costă mult, protecţia personalului are şi ea costuri ridicate iar spitalele publice care tratează patologia COVID-19 sunt plătite la nivelul cheltuielilor generate de activitate, indiferent de serviciile contractate cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Pandemia a adus însă schimbarea acestei modalităţi de decontare, iar spitalele, limitate fără voia lor din a presta un anumit volum de servicii (cel contractat), au primit bani la nivelul cheltuielilor efectiv realizate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Această modalitate de decontare s-a păstrat până astăzi, chiar şi pentru spitalele care tratează atât COVID-19, cât şi patologie non-COVID.

Alte articole

Bolojan, despre scandalul posturilor blocate din Sănătate: ”Sunt spitale care, practic, sunt dedicate angajaților”. Cere depunctarea unităților cu cheltuieli de personal peste media națională

Criză în spitalele din România. Personalul medical reclamă deficit de angajați și amenință că ar putea porni greva generală pe 28 iulie: „Suntem îngrijoraţi, suntem speriaţi. Cei tineri cedează şi pleacă, iar noi ne resemnăm”

„Noi iniţial contractăm aşa cum contractam şi înainte de pandemie, conform legislaţiei, în funcţie de anumiţi indicatori, iar pentru spitalele care tratează COVID, şi noi le avem pe toate patru (n.red. – Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, Spitalul Municipal Caracal, Spitalul Orăşenesc Corabia, Spitalul Orăşenesc Balş), se plăteşte la nivelul cheltuielile efective. Vă dau un exemplu: dacă spitalul are un contract de 2 milioane pe lună şi raportează (n. red. – servicii) de 500.000 lei din 2 milioane, dacă cheltuiala efectivă este de 2,5 milioane, îi plătim 2,5 milioane”, a explicat directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Olt, Sorina Oancea.

„Au început, oricum, să crească activitatea. La Spitalul Slatina se cunoaşte că s-a reluat activitatea şi pe DRG şi pe cronici. La Spitalul Caracal este mai puţin reluată activitatea cealaltă. Dar acum suntem în aceleaşi prevederi legale ca şi anul trecut, care s-au prelungit până la 31 martie“, a detaliat situaţia şefa CJAS Olt.

Spitalul Orăşenesc Balş a contractat servicii de 530.000 lei, a făcut servicii de 111.000, dar va primi 805.000, pentru că atât a cheltuit. Spitalul Municipal Caracal a contractat servicii de 2,2 milioane, a efectuat servicii de 294.000, dar a cheltuit 2,8 milioane lei, banii care îi vor fi decontaţi.

Spitalul Orăşenesc Corabia a contractat servicii de 610.000 lei, a „prestat“ de 262.000 lei, dar a avut cheltuieli de aproape 749.000 lei, banii pe care îi va primi. Într-o situaţie similară a mai fost, din totalul furnizorilor de servicii medicale, spitalul privat Domus Med din Piatra-Olt, care a contractat servicii de 77.600 lei, a efectuat servicii de 62.000 lei, având însă cheltuieli de 83.300 lei, banii pe care îi va primi.

„Nu poţi să aştepţi să vină doar pacienţi COVID şi cu ceilalţi… Asta e problema noastră, este vorba de a putea acoperi toate serviciile medicale, pentru specialităţile din spitalul nostru. Adică nu poţi să neglijezi. Ce fac cei cu bolile cronice? Ce fac? Ca şi cheltuieli… E vorba şi de conştiinţa ta de om. Noi ne-am luat banii la timp, e în regulă, dar nu poţi să vezi că un spital de 440 paturi stă cu 30 de pacienţi, adică e o chestie de conştiinţă, eu aşa am ridicat problema. Am spus – domnule, noi suntem pregătiţi să muncim, haideţi să găsim soluţii să putem oferi servicii medicale atât celor cu COVID cât şi celor non-COVID. Dar pentru treaba asta avem nevoie de un ajutor din partea ministerului, prin DSP. E legea restrictivă. Ei, prin ordinul 555, au spus că suntem spital suport-COVID şi atunci noi funcţionăm după nişte reguli. (…) Trebuie să ne gândim la ce cheltuială e pe ambulanţă, pe ţară, pe Guvern, pe acest trafic al ambulanţelor între spitale. Nu e vorba numai de spitalul nostru, e vorba de un principiu general în toată ţara, de un sistem întreg, aceste spitale suport-covid să poată să funcţioneze şi pentru pacienţii fără COVID. Eu sper să fi fost un semnal de alarmă“, a spus managerul de la Caracal, pentru Adevărul.

Citeşte şi: Spitalele suport COVID din Capitală sunt pe jumătate goale. Beatrice Mahler: Avem cea mai bună situaţie de la începutul verii 2020