Parlamentul din Ungaria a aprobat rezoluţia Fidesz privind pachetul de asistenţă post-coronavirus al UE

Liderii Uniunii Europene se reunesc săptămâna aceasta pentru a găsi un acord asupra detaliilor privind viitorul buget al blocului, inclusiv pentru revenirea post-pandemie. UE ar urma să cheltuiască 750 de miliarde de euro pentru recuperarea economică a statelor membre cele mai afectate de consecinţele pandemiei, aminteşte Reuters.

În UE există voci care cer ca distribuirea fondurilor UE să fie condiţionată de statul de drept, iar partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, al premierului Viktor Orban a fost suspendat, anul trecut, din Partidul Popular European pentru nerespectarea acestor principii.

Săptămâna trecută, Fidesz a depus în legislativ o rezoluţie în care cere ca resursele financiare ale Uniunii să nu fie asociate cu „condiţii politice sau ideologice – sub eticheta respectării statului de drept”.

Rezoluţia, adoptată marţi cu 128 de voturi pentru şi 16 împotrivă, plus o abţinere, solicită totodată guvernului să condiţioneze aprobarea pachetului de asistenţă de o distribuire echitabilă a acestui ajutor între statele mai sărace şi ţările bogate ale UE.

Alte articole

Parlamentul României cheltuiește 1.375 de euro pe minut. Buget incredibil de peste 165 de milioane de euro pentru aleșii țării în 2025

Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat în Parlament măsurile fiscale de austeritate: „Nu vom mai avea cu ce plăti pensii, salarii, drumuri sau spitale” DOCUMENT

„(Liderii UE) vor să lege acordarea acestor bani de obligaţia întrunirii aşteptărilor politice ale unei elite a UE din ce în ce mai agresiv-globaliste, pro-imigraţie, anti-familie şi anti-naţionale”, a afirmat preşedintele parlamentului unicameral ungar, Laszlo Kover.

Kover – aliat al lui Orban – a subliniat că legislativul ungar „nu va accepta niciodată nicio condiţionare politică a pachetului de redresare”.

Viktor Orban şi-a rezervat dreptul de a folosi dreptul său de veto împotriva unui acord în acest sens, ca ultimă soluţie.

Guvernul ungar nu are nevoie, legal, de susţinerea parlamentului, dar Orban a dorit să dea dovadă de unitate asupra poziţiei Ungariei, menţionează Reuters.

Rezoluţia Fidesz a mai susţinut că procedurile UE împotriva Ungariei, precum şi a Poloniei pentru nerespectarea regulilor democratice „trebuie oprite” înainte de aprobarea bugetului şi a planului de salvare ale blocului.

Şefii de stat sau de guvern din ţările UE vor avea pe 17 iulie un summit pentru a se pronunţa pe tema propunerii Comisiei Europene de a crea o capacitate de împrumut de maxim 750 de miliarde de euro, bani care să fie acordaţi sub formă de subvenţii şi împrumuturi statelor UE – cu precădere celor care au fost cele mai afectate de pandemie, precum Italia sau Spania – şi care să fie rambursaţi creditorilor într-un interval de 30 de ani începând din anul 2028.

”Există două opţiuni pentru rambursarea acestor bani: fie creşterea contribuţiilor naţionale, fie constituirea de resurse proprii în bugetul european”, a precizat la finele lui iunie Manfred Weber, preşedintele grupului PPE din Parlamentul European, într-o discuţie cu presa.

Manfred Weber doreşte şi condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept şi s-a pronunţat pentru excluderea din PPE a premierului ungar Viktor Orban şi a partidului acestuia, Fidesz, el menţionând că o cerere pentru această excludere urmează să fie avansată de preşedintele PPE, polonezul Donald Tusk, la reuniunea PPE de la sfârşitul lunii septembrie.

Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului multianual necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum şi delicata problemă a ”condiţionalităţii”, adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor.

Instituţiile europene au lansat în ultimii ani mai multe proceduri de infringement împotriva Poloniei (pentru reformele în justiţie) şi Ungariei (pentru respingerea refugiaţilor, acţiunile împotriva universităţii lui George Soros, împotriva ONG-urilor şi presei critice faţă de premierul Viktor Orban) şi au activat împotriva acestor două ţări articolul 7 din Tratatul UE, care în etapa finală poate conduce la pierderea dreptului de vot în Consiliu, sancţiune ce necesită însă un vot unanim din partea tuturor celorlalte state membre ale UE.