Vinerea ar putea deveni zi liberă. Săptămâna de lucru de patru zile, cerută de sindicate în Germania

Europa cochetează cu trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile: se vorbeşte despre reducerea cu o zi a programului de muncă, despre lucratul de acasă fără un program strict, dar şi despre o reîmpărţire a orelor de muncă în 4 zile lucrătoare, a câte zece ore.

Sectoarele auto şi manufacturier din Germania erau deja supuse unor schimbări structurale uriaşe când a lovit pandemia. Uniunea IG Metall consideră că o săptămână de lucru mai scurtă ar putea ajuta acum la prevenirea concedierilor în masă, scrie Deutsche Welle.

Astfel, cel mai mare sindicat din Germania a propus o săptămână de lucru de patru zile înainte de următoarea rundă de negocieri colective care va începe anul viitor.

4 zile pe săptămână, program de lucru într-o firmă din România. Vezi ce au descoperit patronii despre angajaţi

Săptămâna mai scurtă ar fi „răspunsul la schimbările structurale în sectoare precum industria auto“, a declarat preşedintele sindical Jorg Hoffman. „Cu aceasta, locurile de muncă din industrie pot fi păstrate în loc să fie desfiinţate“, a adăugat Hoffman. Industria auto din Germania – unul dintre componentele fundamentale ale economiei ţării – suferă o transformare majoră spre mobilitate electrică.

Alte articole

CNA dispune scoaterea de pe net a conferinței medicilor antivacciniști. ”Risc imens pentru sănătatea publică”

Momente dramatice pentru Gabriela Cristea. „A fost foarte greu, pentru că trebuia să şi trăim!”

De asemenea, sectorul a fost lovit de criza financiară produsă de pandemie. IG Metall, care reprezintă muncitori de la producătorii auto majori precum Audi, BMW şi Porsche, este cea mai mare uniune sindicală industrială din Europa.

Cu mult timp înainte ca pandemia să dea peste cap viaţa de pe toate continentele, ideea introducerii săptămânii de lucru de patru zile câştiga un număr în creştere de adepţi, potrivit lui Alex Soojung-Kim Pang, autor al cărţii „Shorter: Work Better, Smarter, and Less–Here’s How“.

Pang a petrecut timp în birouri care au implementat această politică în Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud şi Marea Britanie, SUA şi ţările scandinave pentru a afla ce determină această schimbare.

Unele studii indică o creştere a productivităţii şi satisfacţiei în urma acestei politici. Premierul finlandez a lăudat ideea, iar companii ca Microsoft din Japonia şi Shale Shack din SUA au încercat cu succes versiuni ale acesteia.

Karen Jansen, cercetător britanic, arată că pandemia accelerează adoptarea acestei politici. Multe dintre beneficiile acestui program se suprapun teoretic cu avantajele muncii de acasă. Asemeni muncii de acasă, săptămâna de lucru de patru ore, dacă ar fi adoptată, nu ar fi aplicată la fel pentru toţi angajaţii.