Salariaţii vor putea cere despăgubiri dacă trebuie să lucreze în timpul liber. Ce prevede dreptul de a fi inaccesibil

Salariaţii vor putea cere despăgubiri dacă trebuie să lucreze în timpul liber, aşa cum prevede proiectul de directivă privind dreptul salariaţilor la deconectare aflat în lucru la Comisia Europeană. După ce va fi adoptat la nivel european, actul va trebui transpus în legislaţia naţională de toate statele membre UE, adică inclusiv de România.

Dreptul de a se deconecta va însemna că salariații nu vor trebui să se implice în activități sau în comunicări legate de activitatea lor profesională, prin instrumente digitale, adică să răspundă la SMS-uri sau apeluri pe telefon sau la e-mail-uri pe laptop, în afara timpului de lucru, relatează Avocatnet.ro.

Proiectul de directivă prevede că angajatorilor li se interzice să facă discriminări, să aplice un tratament nefavorabil sau să concedieze pe cineva pentru simplul fapt că și-a exercitat sau a încercat să-și exercite dreptul de a se deconecta.

Citeşte şi: Iată care sunt cele mai poluate oraşe din lume. Unde s-a clasat Bucureştiul!

În cazul salariaţilor cărora li se încalcă acest drept la inaccesibilitate vor trebui să existe mecanisme prin care să se poată obține despăgubiri pentru prejudicii.

„Statele membre se asigură că lucrătorii cărora le-a fost încălcat dreptul de a se deconecta au acces la mecanisme rapide, eficace și imparțiale de soluționare a litigiilor și au dreptul la repararea prejudiciului în cazul încălcării drepturilor lor care decurg din prezenta directivă. Statele membre pot oferi organizațiilor sindicale sau altor reprezentanți ai lucrătorilor posibilitatea, în numele sau în sprijinul lucrătorilor și cu aprobarea acestora, de a iniția proceduri administrative cu scopul de a asigura respectarea sau aplicarea prezentei directive”, scrie în proiectul de directivă, conform sursei citate.

Salariaţii vor putea cere despăgubiri dacă trebuie să lucreze în timpul liber. Motivele pentru care se pot adresa instanţei

Salariaţii care consideră că au fost daţi afară sau supuşi unui tratament nefavorabil din cauza exercitării sau încercării de exercitare a dreptului la deconectare vor putea apela la instanţele judecătoreşti.

De asemenea, angajatorul va trebui să dovedească că tratamentul nefavorabil sau concedierea s-au bazat pe alte motive, nu pe accesarea dreptului la deconectare, conform Avocatnet.ro.

„Statele membre se asigură că, în cazul în care lucrătorii care consideră că au fost concediați sau că au fost supuși unui tratament nefavorabil pe motiv că și-au exercitat sau au încercat să își exercite dreptul de a se deconecta stabilesc, în fața unei instanțe judecătorești sau a unei alte autorități competente, fapte care pot da naștere prezumției că au fost concediați sau că au fost supuși unui tratament nefavorabil pe baza unor astfel de motive, angajatorului îi revine sarcina de a dovedi că concedierea sau tratamentul nefavorabil s-a bazat pe alte motive”, mai scrie în proiect.

Elaborarea acestui proiect de directivă vine în contextul în care numărul salariaţilor care lucrează de la distanţă, prin telemuncă sau munca la domiciliu, a crescut pe fondul crizei COVID-19. Astfel, autoritățile europene estimează că sunt şanse mari să existe depăşiri ale programului de muncă în cazul persoanelor care lucrează la distanţă, spre deosebire de cele care lucrează de la birou.

Citeşte şi: Hoţul care i-a spart casa lui Hagi a fost condamnat la peste 8 ani de închisoare. El mai trebuie să-i plătească „Regelui” şi despăgubiri de zeci de mii de euro