Andreea Marta, soţia fostului şef de cabinet al lui Sorin Bljenar, la DIICOT

Andreea Marta, sora acesteia, Maria Magdalena Lungu, şi taximetristul Valentin Panait sunt cercetaţi de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în acest caz, în care au fost arestaţi din 19 până în 30 iulie.

Instanţa care a dispus eliberarea din arest a celor trei a dispus interdicţia de a părăsi Capitala pentru Marta şi Lungu, în timp ce Panait nu are voie să plece din Călăraşi.

DIICOT a prelungit cu 30 de zile această măsură, soluţie ce poate fi contestată în instanţă.

În urmă cu o zi, fotbalistul Gabriel Torje a fost audiat de procurori în dosarul prostitutuatelor de lux, în care sunt cercetate Andreea Marta, soţia fostului şef de cabinet al lui Sorin Bljenar, şi sora acesteia, Maria Magdalena Lungu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Fotbalistul echipei naţionale şi al formaţiei spaniole Granada, Gabriel Torje, a declarat, la Sport.ro, că a fost audiat, joi, ca martor de procurorii DIICOT, după ce i-au fost ascultate convorbirile telefonice, precizând că nu poate spune despre ce caz este vorba, dar nu este unul de proxenetism.

„Nu pot să vorbesc. Nu e de transfer, nu e de proxenetism, e cu totul şi cu totul altă chestie, sunt în calitate de martor. Aşa e când ai foarte multe cunoştinţe, poţi să apari când vorbeşti la telefon fără reţineri. Poţi să ajungi să fii martor în orice situaţie. Erau nişte covorbiri telefonice de-ale mele cu o persoană şi trebuia să vin acolo pentru a da o declaraţie scurtă, pentru a-mi vedea liniştit de treabă la Granada. Până la urmă tot trebuia să vin o dată să dau o declaraţie. N-am nicio implicare. Este o informaţie falsă care a apărut de acolo. Am fost la procuratură. Am fost astăzi pentru că acum am avut timp. Acum plec înapoi în Spania”, a spus Torje.

Potrivit DIICOT, începând cu anul 2010, surorile Andreea Elena Marta (fostă Lungu), de 28 ani, şi Maria Magdalena Lungu, de 38 de ani, au coordonat un grup infracţional organizat, în sensul că au racolat persoane cu o situaţie materială foarte bună şi le-ar fi facilitat întâlniri cu diferite tinere în vederea practicării prostituţiei, în schimbul unor importante sume de bani.

Activităţile de prostituţie şi proxenetism aveau loc de cele mai multe ori în hoteluri de lux din Bucureşti sau în alte locuri alese de clienţi, în judeţele Tulcea, Braşov şi Călăraşi, precum şi la Monte Carlo, Nisa, Milano sau Dubai.

„Clienţii erau racolaţi de către membri grupării din mediul oamenilor de afaceri, politicieni şi sportivi, care erau dispuşi să cheltuiască sume foarte mari de bani, prin organizarea unor petreceri private, în special în străinătate şi în cluburi exclusiviste”, preciza Poliţia Română.

În urma investigaţiilor efectuate în baza delegării autorităţilor judiciare au fost identificate 30 de prostituate.

Instanţa Tribunalului Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei de arestare preventivă că tinerele ce practicau prostituţia erau racolate de către membrii grupării din rândul persoanelor cu un aspect fizic atrăgător, participante la diferite concursuri de frumuseţe sau prezentări de modă, selecţia fiind riguroasă, în principal, datorită faptului că beneficiarii prestaţiilor sexuale proveneau din rândul persoanelor publice, a oamenilor de afaceri, printre clienţi fiind şi diferiţi cetăţeni străini bogaţi sau persoane din lumea mondenă.

Clienţii cereau ca fetele să aibă un anumit aspect fizic, iar acestea erau trimise în locurile stabilite de clienţi, de regulă hoteluri sau case particulare, uneori fiind însoţite chiar de către coordonatoare.

Sumele de bani încasate erau împărţite între tinerele care practicau prostituţia şi coordonatorii grupării. Tariful minim perceput de corodonatorii reţelei era de 250 – 300 euro pentru fiecare tânără solicitată în vederea prestării serviciilor sexuale. Existau însă şi cazuri când tarifele minime ajungeau la 1.000 de euro, atunci când era solicitată o tânără ce era considerată „premiantă” sau de nota 10.

Totodată, existau situaţii în care „clienţii potenţi financiar” apelau la coordonatorii reţelei pentru mai multe tinere deodată, cu care să-şi petreacă vacanţele în străinătate. Costurile erau suportate în totalitate de client, astfel că sumele plătite ajungeau la câteva mii de euro.

Unele dintre fete au practicat prostituţia cu clienţi străini veniţi în România pentru a participa la partide de vânătoare în judeţul Călăraşi. Fetele erau anunţate de coordonatoarele grupării unde trebuie să meargă, ce bani primeau şi numărul zilelor pentru care erau solicitate.

Surse judiciare declarau că Andreea Marta câştiga şi 10.000 de euro într-un sejur la Monte Carlo, din traficarea de fetelor racolate pentru a bine dispune bărbaţi bogaţi.

Potrivit surselor citate, Marta făcea „comenzi pentru virgine” în Republica Moldova, pentru care se plăteau şi câte 3.000 de euro, iar în Bucureşti gruparea ce trafica fetele obţinea şi 10.000 de euro.