Semne de război. Washingtonul a făcut pregătiri pentru retragerea diplomaţilor săi din Irak

O măsură a Statelor Unite de reducere a prezenţei diplomatice într-o ţară unde au până la 5.000 de soldaţi ar fi considerată în regiune ca fiind o escaladare a confruntării cu Iranul, stat acuzat de Washington că ar efectua atacuri cu rachete şi bombe.

Acest lucru ar deschide posibilitatea unei acţiuni militare, cu numai câteva săptămâni înainte de alegerile americane în care preşedintele Donald trump a promovat o linie dură faţă de Iran şi apropiaţii acestei ţări.

Secretarul de stat Mike Pompeo a ameninţat că va închide ambasada într-o discuţie telefonică purtată în urmă cu o săptămână cu preşedintele irakian Barham Salih, au declarat două surse guvernamentale irakiene. Informaţia referitoare la conversaţie a fost publicată iniţial de un site de ştiri irakian.

Iranul a emis un mandat de arestare pe numele lui Donald Trump şi cere ajutorul Interpol 

Alte articole

EXCLUSIV – Ponta, despre primirea lui Zelenski de către Donald Trump și absența României de la Washington: Nimeni nu ne ia în serios, nu ne bagă în seamă. România nu are politică externă

Ursula von der Leyen îl însoțește pe Volodimir Zelenski la întâlnirea cu Donald Trump. Cine mai face parte din delegația președintelui Ucrainei

Până duminică, Washingtonul a început pregătirile pentru retragerea personalului diplomatic, pentru eventualitatea în care va fi luată o astfel de decizie, au spus aceste surse şi cei doi diplomaţi occidentali.

Preocuparea în rândul irakienilor este că retragerea diplomaţilor ar fi urmată rapid de acţiuni militare împotriva forţelor pe care Washingtonul le-a acuzat de atacuri.

Clericul populist irakian Moqtada al-Sadr, care are milioane de adepţi irakieni, a publicat săptămâna trecută o declaraţie prin care a pledat ca părţile să evite o escaladare care să transforme Irakul într-un câmp de luptă.

Unul dintre diplomaţii occidentali a spus că administraţia SUA „nu vrea să fie limitată în opţiunile sale” de a slăbi Iranul sau miliţiile pro-iraniene din Irak. Întrebat dacă se aşteaptă ca Washingtonul să răspundă cu măsuri economice sau militare, diplomatul a răspuns: „Atacuri”.

Departamentul de Stat al SUA, întrebat despre planurile de retragere din Irak, a declarat: „Nu comentăm niciodată conversaţiile diplomatice private ale secretarului cu liderii străini … Grupurile susţinute de Iran care lansează rachete împotriva ambasadei noastre sunt un pericol nu numai pentru noi, ci şi pentru guvernul Irakului”.

Într-o regiune polarizată între aliaţii Iranului şi Statelor Unite, Irakul este o excepţie: o ţară care are legături strânse cu ambele părţi. Dar acest expune ţara riscului permanent de a deveni un teren de luptă într-un război de proximitate.
Acest risc a fost scos în evidenţă în ianuarie anul acesta, când Washingtonul l-a ucis pe cel mai important comandant militar al Iranului, Qassem Soleimani, cu un atac cu drone pe aeroportul din Bagdad. Iranul a răspuns cu rachete lansate împotriva bazelor SUA din Irak.

De atunci, un nou prim-ministru a preluat puterea în Irak, sprijinit de Statele Unite, în timp ce Teheranul păstrează în continuare legături strânse cu puternice mişcări armate şiite.

În mod frecvent sunt lansate rachete peste Tigru spre campusul diplomatic puternic fortificat al SUA, construit pentru a fi cea mai mare ambasadă americană din lume în aşa-numita zonă verde din Bagdad, în timpul ocupaţiei SUA după invazia din 2003.

În ultimele săptămâni, atacurile cu rachete din apropierea ambasadei au crescut, iar bombe detonate pe şoseale au vizat convoaie care transportau echipamente către coaliţia militară condusă de SUA.

Un atac rutier a lovit un convoi britanic la Bagdad, fiind primul de acest fel împotriva diplomaţilor occidentali din Irak în ultimii ani.

Luni, trei copii şi două femei au fost ucişi când două rachete ale miliţiilor au lovit o casă familială, a anunţat armata irakiană. Surse ale poliţiei au declarat că aeroportul din Bagdad era ţinta preconizată.

Două surse sin sectorul irakian al informaţiilor au sugerat că planurile de retragere a diplomaţilor americani nu sunt încă declanşate şi depind de capacitatea forţele de securitate irakiene de a opri atacurile. Aceştia au declarat că au primit ordine de prevenire a atacurilor împotriva site-urilor americane şi li s-a spus că evacuările SUA vor începe doar dacă efortul nu va reuşi.

Irakienii sunt îngrijoraţi de impactul alegerilor prezidenţiale din noiembrie asupra procesului decizional al administraţiei Trump.

În timp ce Trump s-a lăudat cu linia sa dură împotriva Iranului, el a promis de mult timp că va retrage trupele americane din angajamentele din Orientul Mijlociu. Statele Unite îşi retrag deja forţele desfăşurate în perioada 2014-2017 pentru a ajuta la înfrângerea luptătorilor Statului Islamic în Irak.