CCR discută astăzi legea privind dobânzile excesive şi legea care aduce modificări Codului Fiscal

CCR dezbate miercuri obiecţia PNL legată de modificarea Legii privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Judecătorii Curţii vor discuta şi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi cea a Guvernului referitoare la modificarea legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

De asemenea, CCR va discuta şi sesizarea făcut de Guvern asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii.

Citeşte şi: O nouă amânare la CCR în cazul Tăriceanu. Conflictul juridic dintre Senat şi Parchetul de pe lângă ÎCCJ, discutat în 22 octombrie

Camera Deputaţilor a adoptat pe 6 mai, proiectul de lege privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Prin urmare, conform iniţativei legislative adoptate, „prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 15.000 lei, suma totală de rambursat de către consumator nu poate depăşi dublul sumei împrumutate”.

Alte articole

Preşedintele Nicuşor Dan, o nouă mutare surpriză, jonglează cu instituţiile. Se adresează Parlamentului după ce a fost refuzat de CCR

CCR a publicat motivarea prin care validează Legea Austerității a guvernului Ilie Bolojan. Ce spune Curtea despre ajutoarele acordate refugiaților ucraineni

Articolul 5 la care face referire actul normativ prevede că „dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăşi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR”.

Proiectul adoptat defineşte şi termenul de creditor financiar ca fiind „o instituţie de credit autorizată de Banca Naţională a României denumită în continuare BNR, o sucursală din România a unei instituţii de credit străine, o instituţie financiară nebancară sau o entitate care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe”. De asemenea, o altă modificare a Legii, prin proiectul adoptat de către deputaţi prevede că „dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de două puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă”.

Citeşte şi: Sesizarea lui Iohannis pe legea privind înfiinţarea ANARC, discutată în 11 noiembrie la CCR

„Dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăşi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR”, arată o altă modificare a legii.

O altă sesizare care va fi discutată de Curtea Constituţională a României este cea făcută de Klaus Iohannis cu privire la modificare Legii Curţii de Conturi. Pe 10 iulie, preşedintele a formulat o obiecţie de neconstituţionalitate la Curte în care a motivat că schimbările făcute de către Parlament încalcă o decizie mai veche a CCR, precum şi principiul bicameralismul prin modul în care a fost adoptat proiectul de act normativ.

Tot miercuri, judecătorii Curţii Constituţionale „obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, obiecţie formulată de Guvernul României”.

Nu în ultimul rând, CCR va discuta miercuri sesizarea formulată de USR, PNL, PMP, PSD, precum şi deputaţi neafiliaţi asupra legi care aduce modificări Codului fiscal astfel încât operatorii economici care vor să distribuie şi să comercializeze angro produse energetice sunt obligaţi să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare. Judecătorii CCR au pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri şi sesizarea Guvernului cu acelaşi obiect.

Citeşte şi: CCR a decis că legea USR care înfiinţează „DNA-ul pădurilor” este neconstituţională

Pe 4 septembrie, USR a atacat la CCR proiectul de lege iniţiat de PMP, PNL şi PSD şi votată inclusiv de UDMR, care restrânge numărul de concurenţi pe piaţa produselor energetice.

USR arată în sesizare că sunt încălcate mai multe articole din Constituţie, printre care:

Art. 11 alin. (1) din Constituţie, „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.” Acest text al Legii fundamentale se referă la unul dintre principiile fundamentale ale încrederii între state în raporturile lor internaţionale: principiul bunei credinţe.

Art. 15 alin. (2) din Constituţie, „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”. Astfel, potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legale invocate în sesizare, suntem în prezenţa unei reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă sau fiscală.

Art. 45 din Constituţie, „Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa şi exercitarea acestora in condiţiile legii sunt garantate”.

Art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, „Economia României este economie de piata, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă. Statul trebuie sa asigure: libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie”.