Bilanţ coronavirus 13 aprilie 2021. Aproape 4000 de cazuri noi, 193 de morţi şi aproape record la ATI

Până astăzi, 13 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.012.373 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

915.464 de pacienți au fost declarați vindecați. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.883 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Până astăzi, 25.441 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În intervalul 12.04.2021 (10:00) – 13.04.2021 (10:00) au fost raportate 193 de decese (97 bărbați și 96 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș,  Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Alte articole

Efectele de lungă durată ale COVID-19. Ce au descoperit oamenii de știință

Creștere alarmantă a numărului de cazuri de COVID-19 în iulie. Au fost raportate 11 decese

În Bucureşti sunt 832 de cazuri noi. În patru judeţesunt peste 150 de cazuri: Cluj- 318, Ilfov – 199, Timiş – 170, Braşov – 151.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este 7,15 în Ilfov, cea mai mare valoare, 6,05 în Bucureşti, 5,93 în Cluj.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 6 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 15 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 43 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 74 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 54 decese la categoria de peste 80 de ani.

180 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 9 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.661. Dintre acestea, 1.530 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.009.325 de teste RT-PCR și 726.971 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 23.890 de teste RT-PCR (15.161 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.729 la cerere) și 11.905 teste rapide antigenice.

Bilanţ coronavirus 13 aprilie 2021. Până luni, în România au fost confirmate 1.008.490 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), iar dintre ele, 910.298 au fost declarate vindecate.

În România au fost diagnosticate 2.323 de persoane cu COVID-19 de duminică până luni, iar 113 români au murit. Un număr de 1.529 de persoane sunt internate în secţiile de Terapie ntensivă, în stare gravă.

Cele  mai ridicate rate de incidenţă sunt: Ilfov – 7,34/ Cluj – 6,16/ Bucureşti – 6,13/ Braşov – 4,39.

Rata de incidenţă în Bucureşti a scăzut la 6.05. GRAFIC incidenţă pe zile

Peste 310.000 de români au renunțat la vaccinarea cu AstraZeneca

România continuă vaccinarea cu AstraZeneca, iar cei mai mulți dintre românii care au primit prima doză din acest vaccin respectă programarea și se prezintă și la rapel.

Din totalul celor 6.812 persoane care au primit prima doză de la AstraZeneca acum 8 săptămâni, pe 15 februarie, s-au prezentat la rapel 6.406. Așadar, puțin peste 400 de români care au făcut prima doză din acest vaccin nu s-au prezentat și pentru a doua doză. În plus, peste 310.000 de persoane au renunțat la vaccinarea cu AstraZeneca de la momentul apariției discuțiilor legate de tromboze.

Varianta britanică de coronavirus nu provoacă forme mai grave de COVID-19

Două studii publicate marţi susţin că varianta ”britanică” de coronavirus, descoperită prima dată în Kent, şi în prezent dominantă în Marea Britanie, nu provoacă forme mai grave de COVID-19, spre deosebire de concluziile cercetărilor anterioare, însă confirmă faptul că este mult mai contagioasă decât tulpinile anterioare, relatează AFP şi dpa.

Autorii primului studiu, publicat în The Lancet Infectious Diseases, au analizat datele a 341 de pacienţi cu COVID-19 spitalizaţi la Londra între 9 noiembrie şi 20 decembrie, odată cu apariţia variantei 501Y.V1, în prezent dominantă în mare parte din Europa.

58% dintre ei au fost infectaţi cu această variantă, cunoscută sub numele de B.1.1.7, şi 42% cu alte tulpini.

36% dintre pacienţii din primul grup s-au îmbolnăvit grav sau au murit, comparativ cu 38% din al doilea grup, sugerând că B.1.1.7 nu este asociată cu o severitate mai mare a bolii.

Cu toate acestea, cercetătorii au arătat că probele provenite de la pacienţii infectaţi cu varianta britanică conţineau în medie o cantitate mai mare de virus, indicând o transmisibilitate mai ridicată.

Al doilea studiu, publicat în The Lancet Public Health, a analizat datele a circa 37.000 de utilizatori ai unei aplicaţii mobile concepute în Marea Britanie pentru a raporta simptomele de COVID-19, care au fost diagnosticaţi pozitiv în perioada 28 septembrie – 27 decembrie.

Plecând de la numărul de persoane care au raportat simptome săptămânal într-o anumită zonă, studiul a concluzionat că varianta „britanică” a avut o rată de reproducere de 1,35 ori mai mare, adică fiecare pacient contaminat a infectat în medie cu 35% mai multe persoane decât în cazul tulpinilor anterioare de coronavirus.

Cu toate acestea, varianta B.1.1.7 nu a provocat simptome mai grave sau o probabilitate mai mare de a avea simptome pe termen lung („Covid long”).

Într-un comentariu la primul studiu, trei cercetători de la Centrul Naţional pentru Boli Infecţioase (NCID) din Singapore subliniază că descoperirile acestuia contrastează cu trei studii anterioare, care asociază varianta „britanică” cu o probabilitate mai mare de deces şi forme severe de COVID-19.

Potrivit acestora, studiul publicat în The Lancet are avantajul de a fi utilizat secvenţierea completă a virusului în analizele sale, însă concluzia sa „liniştitoare” trebuie „confirmată de studii mai ample”.

„Acest studiu se concentrează pe rezultatele clinice ale unui grup de persoane deja spitalizate cu COVID-19”, observă epidemiologul Nicholas Davies, citat de Science Media Centre din Marea Britanie.

„Nu contrazice elementele deja adunate de studii anterioare”, care tind să arate că „infecţia cu B.1.1.7 este asociată la nivel global cu un risc mai mare de mortalitate, spitalizare şi internare de urgenţă în rândul tuturor persoanelor testate pozitiv pentru SARS-CoV-2”, a adăugat el.