Năstase: EU AM VRUT SĂ AJUNG LA MORGĂ, nu să amân executarea pedepsei

În faţa judecătorilor, Năstase a declarat că nu a intenţionat să împiedice executarea pedepsei, ci a vrut să moară. 

Adrian Năstase a spus în faţa instanţei că i se pare jignitoare remarca procurorului referitoare la faptul că poliţiştii care au asigurat paza salonului său de la Spitalul Floreasca au fost puşi pentru protejarea sa.

„Mi s-a părut jignitor ce spune domnul procuror. (…) În realitate eu am vrut să ajung la morgă. Nu am crezut că într-o altă lume voi încerca să mai amân excecutarea pedepsei. (…) Eu reţin această ipoteză, teoria intenţiei indirecte mi se pare greu de acceptat. Ieri s-au făcut cinci luni de când este aşteptată motivarea acestei condamnări pentru care eu sunt aici contestator„, a mai spus Adrian Năstase.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tribunalul Bucureşti a respins, în 2 octombrie, cererea fostului premier Adrian Năstase de eliminare din condamnarea sa la doi ani de închisoare dispusă în dosarul „Trofeul calităţii” a zilelor în care a stat internat la Spitalul Floreasca, în urma tentativei de sinucidere.

Alte articole

Adrian Năstase a anunțat pe Facebook că își vinde mașina, un Mercedes-Benz GLE 2021. Cât cere fostul premier pe bolidul de lux: „Uneori trebuie să te desparți și de lucrurile bune”

Adrian Năstase face dezvăluiri esențiale despre ascensiunea lui Siegfried Mureșan. Influența unui politician german care a avut legături și cu Monica Macovei

Decizia Tribunalului a fost contestată de Năstase la Curtea de Apel Bucureşti, care va decide definitiv în această cauză.

Fostul premier Adrian Năstase şi-a provocat în mod voit leziunile pentru care a stat internat, în perioada 20-26 iunie, la Spitalul Floreasca din Capitală, acesta fiind motivul pentru care zilele respective nu pot fi scăzute din pedeapsa sa de doi ani de închisoare, a arătat instanţa Tribunalului Bucureşti în motivarea deciziei.

Judecătorul Tribunalului Bucureşti a precizat că, potrivit dispoziţiilor articolului 87 din Codul penal, „durata executării pedepsei închisorii se socoteşte din ziua în care condamnatul începe să execute hotărârea definitivă de condamnare”, dispoziţiile alineatului 3 al aceluiaşi articol statuând că „timpul în care condamnatul, în cursul executării pedepsei, se află bolnav în spital, intră în durata executării, afară de cazul în care şi-a provocat în mod voit boala, iar această împrejurare se constată în cursul executării pedepsei”.

Magistratul a arătat că toate înscrisurile existente la dosarul cauzei „stabilesc fără putinţă de tăgadă faptul că internarea medicală a petentului s-a datorat unei tentative de suicid”.

„În atare ipoteză, văzând şi dispoziţiile legale invocate, Tribunalul constată că petentul se află în situaţia în care şi-a provocat în mod voit acele leziuni, ce au necesitat manevrele medicale de specialitate, aşa încât, pe perioada de referinţă 20-26 iunie nu poate opera deducerea din pedeapsa aplicată”, a notat judecătorul în motivarea deciziei.

Procurorul arăta, în faţa instanţei Tribunalului Bucureşti, că, potrivit normelor legale în vigoare, nu se compută la perioada efectiv executată zilele petrecute de condamnaţi în spitalele publice sau în spitalele penitenciarelor, când afecţiunile pentru care au fost internaţi au fost autoprovocate tocmai pentru a scăpa de executarea pedepselor.

Totodată, procurorul preciza că, la momentul când a încercat să se sinucidă – ceea ce constituie un incident, aşa cum prevede legea -, Năstase nu se afla încă în executarea efectivă a pedepsei.

Avocatul lui Adrian Năstase spunea însă că, la momentul la care clientul său a încercat să se sinucidă, avea în posesie ori el, ori membrii familiei sale cel puţin o copie a mandatului de executare a pedepsei emis de instanţă, ceea ce înseamnă că de la acel moment ar fi început executarea condamnării.

Avocatul a arătat că, de la acel moment, Năstase a fost în permanenţă atât sub supravegherea poliţiştilor de la Serviciul Urmăriri din Poliţia Capitalei, cât şi a celor de la Direcţia de Reţinere şi Arest Preventiv.

Adrian Năstase a susţinut că este mai mult o chestiune de principiu solicitarea sa de a-i fi considerate ca efectuate zilele de spitalizare. El a arătat că cele şapte zile reprezintă sub 0,1 la sută din perioada efectivă pe care o are de executativ, respectiv de peste 730 de zile.

Fostul premier preciza că susţinerea procurorului privind condamnaţii care-şi provoacă boala sau afecţiunile nu are fundament, pentru că în cazul său s-a constatat de către Parchetul General o tentativă de suicid, dar nefinalizată, amintând de ordonanaţa de neîncepere a urmării penale în ceea ce-l priveşte în acest caz.

În 20 iunie, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

În seara aceleiaşi zile, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, la locuinţa sa din strada Zambaccian, fiind internat la Spitalul Floreasca din 20 până în 26 iunie. În 21 iunie, Năstase a fost operat la Spitalul Floreasca.

În 26 iunie, Tribunalul Bucureşti a constatat că nu există niciun impediment de punere în aplicare a mandatului de executare a pedepsei de doi ani de închisoare în cazul fostului premier. În urma acestei decizii, Adrian Năstase a fost dus de la Spitalul Floreasca la Penitenciarul Spital Rahova, fiind astfel pus în aplicare mandatul de executare a pedepsei. Ulterior, Năstase a fost transferat la Penitenciarul Jilava.

Procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale în dosarul privind tentativa de sinucidere a lui Adrian Năstase, apreciind că gestul acestuia a fost voluntar, iar cei doi ofiţer de poliţie care au mers să pună în executare mandatul de executare a pedepsei au acţionat conform procedurilor.

Adrian Năstase a formulat şi o contestaţie în anulare în cazul deciziei definitive de condamnare la doi de închisoare în dosarul „Trofeul calităţii”. Dosarul va fi judecat în 3 decembrie, de Completul de cinci judecători de la instanţa supremă.