Cimpanzeii trec şi ei prin criza de la mijlocul vieţii, nu doar oamenii, arată un nou studiu

Studiul publicat luni în revista Proceedings of the National Academy of Sciences sub titlul „Dovezi ale crizei de la mijlocul vieţii la maimuţele antropoide” enumeră elementele care i-au făcut pe oamenii de ştiinţă să ajungă la această concluzie. Şi nu, în caz că vă întrebaţi, nu este vorba despre urangutani care îşi cumpără maşini sport roşii şi nici de gorile care îşi părăsesc perechea pentru o parteneră mai tânără şi mai focoasă, scrie Agerpres.

„Nu cred să fi existat vreo maimuţă care să-şi cumpere Ferrari”, glumeşte unul dintre autorii studiului, Andrew Oswald. Dovezile acestei crize sunt de altă natură. Cercetătorii au evidenţiat faptul că urangutanii şi cimpanzeii manifestă acelaşi nivel scăzut al stării de bine la nivel emoţional ce a fost identificat şi la oameni în unele studii. Acest lucru sugerează că tendinţa umană de a trece prin aşa-numita criză de la mijlocul vieţii este o trăsătură ce s-a transmis de la marile maimuţe antropoide, pe cale evolutivă, şi infirmă faptul că ar fi doar rezultatul stresului şi problemelor asociate vieţii moderne, mai adaugă Oswald, profesor de economie la Universitatea din Warwick, Anglia.

Mai multe studii au evidenţiat faptul că starea de fericire umană tinde să urmeze un anumit trend între vârsta de 20 şi 70 de ani. Începe la un nivel ridicat şi apoi intră în declin până la un minim spre sfârşitul deceniului 4 de viaţă, şi apoi creşte din nou, atingând un nou maxim spre vârsta de 70 de ani. Unele studii au pus sub semnul întrebării datele statistice privind existenţa acestui trend, dar pentru Oswald interesant este ce-l provoacă.

„Acesta este unul dintre cele mai mari paternuri ale vieţii umane. Cu toţii vom urca şi vom coborî pe acest grafic în formă de ‘U’. Deci cum explicăm acest lucru?”, se întreabă el.

Atunci când a aflat că alţi oameni de ştiinţă au desfăşurat studii de evaluare a stării de bine a maimuţelor antropoide, în funcţie de vârsta acestora, Oswald a dorit să afle dacă „acest ‘U’ este cu adevărat specific doar pentru fiinţele umane”.

Alături de colegii săi, Andrew Oswald a adunat date de la 508 maimuţe antropoide, de la grădini zoologice şi centre de cercetare din SUA, Australia, Canada, Singapore şi Japonia. Îngrijitorii acestor animale au fost rugaţi să completeze chestionare pentru a evalua starea de bine a maimuţelor. Aceste chestionare au cuprins întrebări cu privire la starea generală a animalelor, cu privire la modul de interacţiune ale acestora şi cu privire la succesul acestora în îndeplinirea diferitelor sarcini. Îngrijitorii au fost chiar întrebaţi şi cât de fericiţi ar fi dacă ar putea trăi în pielea respectivelor animale timp de o săptămână.

Rezultatele acestor chestionare, raportate de la vârsta maimuţelor au prefigurat cunoscuta curbă în formă de „U”, ajustată însă la durata de viaţa mai mică a acestor animale.

„Am descoperit acelaşi lucru pentru aceste animale, chiar dacă nu trebuie să plătească ipoteci, nu merg la muncă şi nu au nici căsnicii de întreţinut. Rezultatele indică faptul că această curbă în formă de ‘U’ este adânc înrădăcinată în biologia oamenilor”, şi nu este doar rezultatul experienţelor umane, a conchis el.