Scara nemişcată. Povestea scării de pe zidul Bisericii Sfântului Mormânt, ţinută în acelaşi loc de trei secole

Scara a fost numită „nemișcată” întrucât nicio comunitate dintre cele cinci care folosesc biserica Sfântului Mormânt nu a putut să o mute vreodată fără acordul celorlalte cinci.

Scara poate fi văzută ca un simbol al disensiunilor dintre comunitățile creștine, deși poate fi privită în același timp și ca un mesaj al unității
„Scara nemișcată” este o scară obișnuită din lemn, dar cu o istorie neobișnuită. A fost așezată sub o fereastră la exteriorul Bisericii Sfântului Mormânt din Orașul Vechi al Ierusalimului și, din cauza unui conflict de lungă durată, a rămas acolo timp de aproape trei secole.

Scara imobilă are o mare valoare simbolică, fiind un simbol al diviziunilor din cadrul creștinătății, în special între Biserica Catolică și cea Ortodoxă, precum și al celor din cadrul Bisericilor Răsăritene. Caracterul simbolic al scării este și mai pregnant, având în vedere locul în care se află aceasta, cel mai sacru loc al creștinătății.

Întrebări fără răspuns legate de scara nemișcată

Alte articole

Mioara Velicu a fost la Ierusalim, de Paște. La 80 de ani, artista a mers kilometri pe jos: „A fost cu totul extraordinar”

S-a aprins Lumina Sfântă în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Va fi primită la Catedrala Patriarhală de Patriarhul Daniel, în jurul orei 19:00

Scara nemișcată se sprijină pe o cornișă sub una dintre ferestrele de la etajul al doilea, în partea exterioară a peretelui bisericii. Originea scării imobile este destul de tulbure. Nimeni nu mai știe astăzi cu siguranță de ce a fost așezată acolo, când s-a întâmplat asta și, ceea ce e, poate, cel mai important, cine a așezat-o acolo.

Unele surse afirmă că au fost făcute referiri la aceasta încă din 1757. Scara este prezentă în fotografiile și litografiile bisericii de la mijlocul anilor 1850. În această perioadă, scara devenise însă deja un mister și nimeni nu putea oferi explicații satisfăcătoare despre prezența ei în acel loc.

Cam în aceeași perioadă, în 1852/3, sultanul otoman, Abdul-Medjid I, a emis un firman (decret), în care se stipula că Biserica Sfântului Mormânt trebuia împărțită între Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Romano-Catolică și Biserica Apostolică Armeană. Totodată, alte trei Biserici, Biserica Coptă, Biserica Siriană și Biserica Ortodoxă Etiopiană au primit și ele dreptul de a folosi anumite zone ale bisericii.

Potrivit unei istorisiri, scara a fost plasată acolo după emiterea acestui firman. Scara a fost numită „nemișcată” întrucât nicio Biserică nu a putut să o mute vreodată fără acordul celorlalte cinci.

Dacă scara este mișcată apar conflicte

Scara poate fi văzută ca un simbol al disensiunilor dintre comunitățile creștine, deși poate fi privită în același timp și ca un mesaj al unității creștine. Conform celei din urmă accepțiuni, scara poate fi considerată un semn al faptului că Biserica Sfântului Mormânt nu aparține unei singure denominațiuni creștine, ci întregii creștinătăți.

„Inamovibilitatea” scării este, desigur, mai mult simbolică decât reală, pentru că a fost mutată deja de mai multe ori până acum. De exemplu, în 2009, scara a fost mutată din dreptul ferestrei din dreapta sub cea din stânga. Potrivit unei surse, se pare că acest lucru s-a făcut pentru a se permite curățarea zonei respective. O altă sursă susține însă că scara a fost mutată pentru ca schela necesară pentru finalizarea renovărilor care se făceau la clopotniță să poată fi îndepărtată.

Scara a fost mutată și în 1997, când a fost luată de un turist pus pe șotii și ascunsă în spatele unui altar. Întrucât au apărut tensiuni în special între reprezentanții Bisericii Ortodoxe grecești și ai celei armene, scara a fost readusă câteva săptămâni mai târziu în poziția inițială.

În ambele cazuri, scara a fost mutată doar temporar, fiind puțin probabil ca ea să fie mutată prea curând definitiv.

Citeşte şi: Al-Qaeda amenință SUA, la 10 ani de la moartea lui Osama bin Laden. „Războiul continuă!”