Educaţia pierde 400 de milioane de euro din bugetul de negociere pentru PNRR

„12% din PNRR pentru România Educată. Coaliția de guvernare consideră educația domeniu prioritar pentru Planul Național de Redresare și Reziliență și este motivul pentru care varianta agreată acum alocă pentru România Educată peste 12% din cei 29,2 de miliarde euro. Ajustarea bugetului PNRR de la 42 de miliarde euro la 29,2 miliarde euro a presupus și o ajustare a alocărilor pentru proiectul România Educată. PNRR are o alocare pentru educație mult peste media europeană.
Bugetul România Educată pe care îl negociem acum cu Comisia Europeană este de 3,7 miliarde euro, buget ce include 314 milioane euro pentru dotarea a 10.000 de laboratoare școlare, cel mai mare program de reducere a abandonului școlar (530 milioane euro), renovarea campusurilor universitare (300 milioane euro), campusuri și reforma învățământului dual (402 milioane euro).
Este un efort masiv de finanțare a educației din PNRR, lucrăm împreună pentru finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană și componenta România Educată rămâne una dintre campioanele PNRR”, au transmis într-o declaraţie de presă comună Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educației, şi Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Citeşte şi: Şcoala reîncepe astăzi. Elevii şi preşcolarii se întorc la cursuri după vacanţa de Paşte

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca: Dacă vrei să distrugi o națiune nu îți trebuie bombe, ci să-i distrugi educația

„Era momentul ca prin PNRR să reparăm educația! Chiar să o modernizăm major! Asta pentru că educația generează specialiștii care duc, mai bine sau mai rău, în funcție de cât sunt de bine pregătiți, celelalte sisteme majore ale societății (ex. sănătatea, economia). Nu poți avea o societate competitivă fără o educație competitivă! Iar pentru cei care nu pricep, acesta nu este un slogan de negociere, ci o concluzie validată științific!

Alte articole

Florin Manole îl acuză pe Dragoş Pîslaru de raportări false în PNRR. România ar putea pierde sume importante din fonduri europene: „Au cosmetizat cifrele. Sunt 478 de cazuri”

Rectificarea bugetară: Banii sunt asiguraţi pentru pensii şi pentru ajutoarele one-off din decembrie

Așadar, logic vorbind, întâi trebuiau puși deoparte banii pentru a reforma structural educația, iar restul distribuit apoi în celelalte zone. În acest fel, în timp, România se dezvolta sănătos, educația fiind un motor care stimula mereu dezvoltarea tuturor segmentelor din societate. (…)

Proiectul „România Educată” era un bun start în acest demers, care mai trebuia îmbogățit în zona universitară cu unele politici mai recente. După multe discuții s-a ajuns în PNRR la un prag minim acceptabil: cam 10% din PNRR pentru educație, din care măcar 10% specific pentru învățământul superior. În cazul învățământul superior, acest procent era oricum infim pentru a face reforme structurale care să ducă la competitivitate internațională, dar se puteau măcar începe.

Aflăm astăzi cu stupoare, „pe surse oficiale”, că există propunerea acum ca partea alocată specific învățământului superior, și așa infimă, să se reducă cam cu 70%. În aceste condiții, nici nu mai știu de ce o avem, deoarece, cinstit vorbind, orice reformă structurală este imposibil să fie făcută și chiar să fie inițiată. Toată lumea rezonabilă înțelege negocierile dificile cu Comisia Europeană în legătură cu PNRR și chiar nevoia de a se reduce sumele. Dar educația putea fi păstrată cu valoarea absolută inițială – dacă se înțelegea rolul acesteia – sau, dacă nu se poate pricepe și se reduc sumele prevăzute pentru aceasta, este inacceptabil și fără sens să gândim resursele pentru învățământul superior sub 10% din minimum 10% care ar trebui să revină acum educației. Dacă nu facem asta, să nu ne mai plângem că universitățile noastre nu se văd unde vrem noi în clasamentele internaționale, că stăm prost la testele P.I.S.A., că tinerii pleacă din țară să studieze în străinătate („brain-drain”), că România are un indice global de inovare scăzut etc. Așa cum spuneam în mai multe interviuri, din politica științei știm că dacă vrei să distrugi o națiune nu îți trebuie bombe, ci trebuie să-i distrugi educația și mai ales învățământul superior de calitate”, a scris Daniel David este rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, președintele prin rotație al Consiliului Național al Rectorilor, pentru Edupedu.ro.

Citeşte şi: Sorin Cîmpeanu propune o evaluare națională la toate clasele: „Sunt adeptul unor evaluări cât mai frecvente”