Efecte devastatoare ale închiderii școlilor în pandemie. Expert în educație: Analfabetismul funcțional va crește cu 10%

Absenţa de la şcoală în perioada pandemiei va avea efecte devastatoare asupra copiilor, consideră experţii în educaţie. „Acei copii care au avut un profesor bun au mers înainte, ceilalți au rămas foarte mult în urmă”, spune Măriuca Talpeș, CEU Intuitext și fondator al preoiectelor Merito și EduNetworks.

La nivel internațional încep să apară primele studii care măsoară efectele pe care închiderea școlilor le-a avut asupra învățării.

Citeşte şi: Sorin Cîmpeanu anunţă schimbări în noul an şcolar. Ce se întâmplă cu orele online

„Am citit un studiu făcut în Olanda, un studiu scos de OECD în octombrie 2020 și un studiu foarte proaspăt, scos chiar acum, în martie 2021, de către UNESCO, care analizează ce s-a întâmplat între între februarie și noiembrie 2020. Aș începe cu studiul olandezilor care, foarte interesant, au avut în toată această perioadă de lockdown, doar două intervale de timp în care școala a fost oprită – unul de 8 săptămâni, în anul școlar 2019-2020, și unul de 6 săptămâni în anul școlar actual. În rest, în afară de aceste două intervale, toți copiii au mers la școală. Trebuie să subliniem, în primul rând, că Olanda, are unul dintre cele mai bune niveluri de digitalizare a școlilor, ceea ce înseamnă că ei nu au plecat cu un minus atât de mare cum am plecat noi în zona asta, și are unul dintre sistemele cele mai echitabile de educație din punct de vedere al finanțării. Studiul lor a fost făcut pe primele 8 săptămâni în care școlile au fost închise, iar concluziile au fost că progresul copiilor a fost în această perioadă neglijabil sau zero. Iar pentru familiile cu mai puțină educație au fost pierderi. Dacă analiza pe 2 luni de lipsă de la școală într-unul din cele mai digitalizate sisteme de educație a dat concluziile astea, dacă extrapolăm un pic la țara noastră, unde nu suntem atât de echipați pe partea digitală, iar inechitățile între familiile cu resurse și cele fără sunt foarte mari, e clar că impactul la noi e masiv negativ.

Alte articole

Județele din România cu cei mai mulți analfabeți funcțional. Din 3 milioane de copii doar 330.000 reuşesc să citească şi să înţeleagă ceea ce citesc

Citeşte şi: Pot organiza școlile excursii și tabere școlare, în vacanță? Ce spune secretarul de stat din Ministerul Educației

Studiul publicat de UNESCO e foarte amplu, iar concluziile sale au fost următoarele: dacă un copil a avut o oră petrecută acasă, fără a fi față în față cu un profesor, a pierdut de două ori mai mult din progresul școlar din acea perioadă. A pierdut, de fapt, două ore de învățare, pentru că apare raportul de uitare, pe care l-au măsurat și este de 2. Dacă un copil învață o lună acasă, fără un profesor care să-l asiste, el pierde, de fapt, două luni de progres școlar. La 6 luni, pierde un întreg an. Studiul, care a analizat multe țări spune că, per medie, – 54% din copiii pierd un an școlar pentru că nu au avut contact cu un profesor sau au făcut școala acasă fără să fie ajutați de către un profesor. Mai mult, el măsoară cum va fi analfabetismul funcțional și spune că, la această generație, analfabetismul funcțional va crește cu 10% în comparație cu generația precedentă. Așadar anul viitor, la testele PISA; care sunt chiar pe matematică, noi ne așteptăm la o creștere a analfabetismului funcțional de la 40% la 50%”, a declarat Măriuca Talpeș, pentru republica.ro.

„Sunt două lucruri grave în România. Într-adevăr, am pornit în această pandemie cu o digitalizare foarte, foarte redusă, aproape de zero în școli. Șocul pentru profesori pentru a folosi calculatorul în predare, învățare, lucrul cu copiii, teme, rapoarte a fost foarte mare. Pe de altă parte, există un mare grup de copii, care, din păcate, au în familie resurse financiare foarte modeste. Trăiesc în sărăcie și de acolo vine, de fapt, în România analfabetismul funcțional mare. OECD, analizând rezultatele din România, din 2018, spunea foarte clar că diferența a fost de peste 100 de puncte, între grupurile dezavantajate economic și grupurile din familii cu resurse materiale.

S-au creat diferențe foarte mari între copii, mai mari decât erau înainte. Acei copii care au avut un profesor bun au mers înainte, ceilalți care nu au avut un profesor pasionat și dedicat au rămas foarte mult în urmă. La fel și cei care nu au avut instrumente la oră, nu au avut nici tabletă, nici telefon, nici internet. Diferențele s-au acutizat: grupul de copii care a luat-o înainte este mult mai departe decât grupul care rămâne în urmă. Deja nu mai este echitate în educație, o spun și studiile”, mai spune expertul în educaţie.