Adrian Criţ, director general STB: „Contractul de achiziţie a celor 100 de tramvaie a fost semnat de municipalitate pe preţul ofertat de câştigător”

Şeful STB, Adrian Criţ, a venit cu aceste precizări în urma informaţiilor apărute în spaţiul public, potrivit cărora preţul de achiziţie a celor 100 de tramvaie ar urma să urce cu 34 de milioane de lei, prin act adiţional.

„Nu s-a semnat contractul pe un preţ majorat. Sunt speculaţii. 840,88 milioane lei, fără TVA, acesta a fost preţul ofertat de câştigător (Astra Vagoane Călători Arad – n. r.) şi la acest preţ s-a semnat contractul. Dacă se doreşte o modificare a preţului, decizia aparţine municipalităţii. Acel contract a fost semnat şi de mine, ca utilizator al tramvaielor achiziţionate de municipalitate, pentru că recepţia şi punerea în funcţiune vor fi realizate de angajaţii STB. Mai mult, caietul de sarcini şi documentaţia de atribuire a fost făcută tot de angajaţi din cadrul STB, aceştia participând inclusiv în comisia de licitaţie. Am semnat ca utilizator de contract la solicitarea primarului general, luând în considerare documentaţia de atribuire publicată cu ocazia licitaţiei”, a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Criţ.

Şeful STB a venit cu aceste precizări în urma informaţiilor apărute în spaţiul public, potrivit cărora preţul de achiziţie a celor 100 de tramvaie ar urma să urce cu 34 de milioane de lei, prin act adiţional.

Având în vedere că tramvaiele pe care le va furniza producătorul român vor avea 36 de metri, fiind mult mai lungi decât cele care circulă în prezent, unele peroane de pe liniile pe care vor circula aceste tramvaie, respectiv 1, 10, 21, 25, 32, 40, 41 şi 55, vor trebuie modificate.

Alte articole

Un colos al industriei româneşti se închide. 700 de angajaţi au fost concediaţi pe loc

În acest context, Criţ susţine că modernizarea peroanelor şi a căii de rulare este asumată de municipalitate, iar până la livrarea în totalitate a celor 100 de tramvaie se vor finaliza aceste lucrări.

„Legat de modificarea peroanelor pentru a putea ajunge în staţii tramvaiele mai mari pot să vă spun că este o modernizare asumată de municipalitate anul trecut. Până în prezent, s-au lungit opt peroane pe linia 41. De asemenea, am pus la dispoziţia executantului lucrării de pe Vasile Milea tot ceea ce înseamnă amplasament, astfel încât, în zilele următoare, să înceapă organizarea de şantier pe acel tronson de un kilometru, situat între Podul Basarab şi Bulevardul Timişoara. Este o lucrare contractată de municipalitate, este ultimul tronson de modernizare pe inelul circular de tramvai al Capitalei şi care va aduce beneficii majore bucureştenilor, legate de timpii de succedare şi de calitatea transportului. Pe linia 41 mai sunt de modificat 14 peroane, dar pot spune că e obligaţia municipalităţii ca până la sosirea în totalitate a celor 100 de tramvaie să se modernizeze 27 de kilometri de cale de rulare. Este un prim pas care s-a făcut acum cu acest kilometru pe linia 1. Urmează modernizarea liniei 40, unde sunt circa 18,4 kilometri, şi a liniei 55, unde sunt circa 8,4 kilometri”, a explicat şeful STB.

Adrian Criţ: „Vechimea tramvaielor din Bucureşti ne provoacă costuri foarte mari de exploatare”

Potrivit sursei citate, cele 100 de tramvaie vor veni, conform graficului de livrare, începând cu luna august 2022, iar ulterior vor sosi regulat câte 4 tramvaie pe lună.

„Ne dorim mai repede, pentru că vechimea tramvaiului din Bucureşti nu e una care să ne avantajeze. Ne provoacă costuri foarte mari de exploatare”, a susţinut Adrian Criţ.

El a făcut referire şi la informaţiile privind contractul de asociere încheiat cu Astra Vagoane Arad în anul 2011, pentru o perioadă de 10 ani, prin care s-au modernizat uzinele URAC, cu scopul de a fabrica tramvaie şi de a le vinde altor utilizatori, nu de a le cumpăra efectiv de la acest producător, aşa cum s-a prezentat în spaţiul public. Contractul de asociere a expirat în ianuarie 2011.

„RATB, cum se numea societatea în 2011, nu a cumpărat tramvaie de 600 de milioane de lei, doar s-a asociat pentru a produce nişte tramvaie la URAC şi de a le vinde altor utilizatori. Prin contractul de asociere cu Astra Vagoane, RATB la vremea respectivă se alinia tendinţelor prin care se fabricau la nivel european tramvaie cu podea total coborâtă, în condiţiile în care noi din punct de vedere al know-how-ului nu aveam această posibilitate. La vremea respectivă era o oportunitate, pe de o parte de a utiliza forţa de muncă, iar pe de altă parte aveam posibilitatea de a produce tramvaie şi de a le vinde pe diferite pieţe. Pe Astra Vagoane Arad, care producea tramvaie, o interesa să găsească un partener unde să poată să producă şi să poată testa tramvaiele respective. Aşa cum rezultă din contract, ei puneau la dispoziţie know-how-ul şi investiţiile. Au şi făcut aceste investiţii în uzină, iar RATB la vremea respectivă utiliza minimum 150 de angajaţi pentru care asocierea plătea salariile. Şi, mai mult de atât, profitul rezultat se repartiza în conformitate cu ceea ce era în contract, respectiv 33% era pentru furnizorul de know-how, 33% către RATB şi 33% către Astra Vagoane. Asta era ponderea, în condiţiile în care RATB nu investea nimic la vremea respectivă, dar, mai mult de atât, avea doar beneficii, faptul că avea cunoştinţă despre ceea ce înseamnă un tramvai modern şi instituţia la vremea respectivă putea să aibă un venit suplimentar”, a explicat directorul general al societăţii.

Potrivit sursei citate, asocierea a fost semnată în anul 2011, în luna ianuarie, pe o durată de 10 ani şi a expirat în luna ianuarie 2021, fosta conducere a instituţiei neluând decizia de a prelungi acest contract în conformitate cu clauzele, dar „nici nu şi-a asumat să producă ceva, deşi partenerul a investit”.

„STB a rămas însă cu ceva: hala unde a investit partenerul de la Asta Vagoane Călători. A fost o hală veche, cu tot felul de probleme, şi avem imagini dinainte să se facă investiţia care pot confirma acest lucru. Vom lua în curând decizia dacă vom putea să producem ceva în această hală”, a adăugat Criţ, conform Agerpres.

Legat de propunerea de modificare a planului tarifar, pe care a anunţat-o în data de 14 mai într-o conferinţă de presă, Adrian Criţ a menţionat că aceasta a fost transmisă atât Asociaţiei de Transport Metropolitan Bucureşti-Ilfov, cât şi CGMB şi primarului general, dar încă nu a intrat în dezbatere publică. În acea conferinţă, şeful STB a anunţat că va propune un tarif de 3 lei pe oră pe mijloacele de transport în comun şi abonamente anuale de 500 de lei. Astfel, propunerea STB privind tarifele va intra în dezbatere şi se referă la eliminarea tarifului actual de 1,3 lei pe semi-cursă şi introducerea tarifelor orare şi a abonamentelor, aşa cum există şi în alte capitale europene.

Citeşte şi: Gabriela Firea, interpelare pentru ministrul Sănătăţii: „Solicit să ne transmiteţi informaţii actualizate privind stadiul în care se află proiectele spitalelor de arşi”