Victor Ciutacu despre refacerea cascadei Bigăr, devenite „Smolăr”: S-o lipim cu Picătura și, când se usucă, s-o și suflăm cu un strat subțire de aur

Victor Ciutacu tratează cu umor ideea lui Marcel Vela, care a cerut ca autoritățile locale să întreprindă demersuri urgente pentru restaurarea Cascadei Bigăr. Să găsim, împreună, o soluție pentru un proiect național de restaurare și reconstrucție pentru cascada Bigăr, un simbol național care a făcut o așa mare cinste României și care este atât de iubit de turiștii români, dar și străini, este apelul lui Marcel Vela.

„Vela vrea un proiect național de restaurare a fostei cascade Bigăr, actualmente Smolăr. Cam ca la statui, așa, bănuiesc. Zic să oprim apa care curge-n jos, s-o lipim cu Picătura și, când se usucă, s-o și suflăm cu un strat subțire de aur. Să lucească spectaculos în poze”, scrie Ciutacu pe Facebook.

Romsilva: Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate

Un perete al cascadei Bigăr din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, cu o înălţime de aproximativ 4 metri, s-a surpat luni, 7 iunie, în jurul orei 18:15, din cauze naturale, în contextul în care cascada a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate, precizează RNP Romsilva.

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ciutacu, despre războiul dintre palate: „Bolojan are zilele numărate. Nu chiar cât să împacheteze și ficusul din birou, dar suficient cât să stea cu bagajele la ușă”

Victor Ciutacu, argumentul pentru care „Ilie Bolojan trebuia să-şi dea instantaneu demisia”. Cum i-a dat Nicuşor Dan cu rigla peste degete

„Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de muşchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de muşchi, care se regenerează cu noi straturi de muşchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip creşte permanent în dimensiuni. Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate. Menţionăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă şi în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de muşchi pietrificat. De altfel, o cascadă de acelaşi tip, cascada Moceriş, tot din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut”, explică reprezentanţii Regiei.

Potrivit acestora, cascada Bigăr, una dintre cele mai populare destinaţii turistice din zona Banatului, se afla în Zona de Protecţie Integrală a Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, în Rezervaţia Naturală „Izvorul Bigăr”, o zonă în care intervenţia umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfăşoare liber, acesta fiind motivul pentru care administraţia parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcţii care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenţie împiedicând procesele naturale.

Iulian Bulai intervine în scandalul prăbuşirii cascadei Bigăr: „Nu avem cărţi poştale cu Cascada Duruitoarea modificată în Photoshop”
Sursa citată subliniază că Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa a luat toate măsurile posibile de protecţie a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Ştiinţific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscaţi care s-ar fi putut prăbuşi peste cascada Bigăr. Singurele construcţii din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Ştiinţific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanţă care să nu afecteze cascada.

„Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva respinge cu fermitate acuzaţiile false şi lipsite de orice fundament ştiinţific ale unui ghid de turism, care a lansat în spaţiul public informaţia cum că o lucrare de captare parţială a izvorului Bigăr pentru păstrăvăria Valea Miniş, realizată în urmă cu 33 de ani, ar fi provocat prăbuşirea peretelui cascadei Bigăr. Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micşorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei. Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate au fost informate imediat de către administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa despre producerea acestui eveniment. Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, cu sprijinul Consiliului Ştiinţific, va identifica măsurile ce trebuie luate în continuare”, mai precizează Romsilva.

VIDEO cu momentul prăbuşirii unei părţi din cascada Bigăr. Romsilva: „Sunt cauze naturale”