Tradiţii şi obiceiuri de Moş Nicolae: Dacă ninge de Sfântul Nicolae, va veni o iarnă grea

Sfântul Nicolae s-a născut în Patara, în Asia Mică,  în a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie de oameni creştini şi înstăriţi. Numele său înseamnă „biruitor de popor”. El a fost arhiepiscopul Mirei, o localitate din vechea Licia, şi ar fi participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325.

Ca sfânt, Moş Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele decât cu recompensele. El pedepsea pe cei care se abăteau de la dreapta credinţă lovindu-i cu nuiaua peste mâini, de aici şi tradiţia potrivit căreia copiii primesc o nuieluşă dacă sunt neascultători.

Darurile de Moş Nicolae sunt legate de următoarea poveste: Sfântul Nicolae a aflat într-o zi că un tată din Mira, îndurerat că nu-şi poate mărita fiicele pentru că nu avea bani, dorea să le ia zilele şi apoi să-şi pună capăt vieţii. Sfântul Nicolae a fost impresionat şi a poruncit slugilor sale să ia câteva pungi cu galbeni şi să le strecoare în casa acelei familii. De atunci, în fiecare noapte a Sfântului Nicolae, cei dragi şi în special copiii primesc daruri de la Sfântul Nicolae.

Moş Nicolae este, de fapt, adevăratul Moş Crăciun, mai ales în tradiţia Bisericii. Moş Crăciun, aşa cum îl ştim noi – îmbrăcat în haine roşii, având barbă şi o sanie trasă de reni, a fost inventat la începutul secolului al XX-lea. Numele de Santa Claus (Moş Crăciun) provine din termenul olandez Sinterkloos, prescurtarea de la Sinter Niklaas – Sfântul Nicolae.

Alte articole

Marea tristeţe al Danielei Gyorfi: „Nimeni nu te strânge la piept ca mama ta. Îmi lipsesc căldura și înțelegerea mamei”

Irinel Columbeanu şi-a făcut ghetuţele la azil. Ce cadouri a primit fostul miliardar: „S-a bucurat ca un copilaş”. Cum va arăta masa de Crăciun

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae are atribuţii diferite de statutul său ierarhic: apare pe un cal alb, aducând cu el prima zăpadă a iernii, este iscoada lui Dumnezeu pe lângă Drac, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace să se mărite, este stăpânul apelor şi salvează de la înec marinarii şi apără soldaţii în timpul războiului.

„Sf. Nicolae, Sân-Nicoară în calendarul popular, este reprezentat ca un bătrân cu barba albă, ilustrând în acest fel semnele îmbătrânirii timpului calendaristic, dublate și prin plasarea sărbătorii sale în ultima lună a anului și în anotimpul rece”, a declarat etnologul Ania Moldoveanu pentru RTV.NET.

La români, Moş Nicolae s-a instalat mai întâi la oraşe şi foarte târziu la sate şi nu s-a suprapus peste ceilalţi doi moşi: Moş Ajun şi Moş Crăciun.

„Sân-Nicoară este un personaj cu o prestanță deosebită în calendarul popular, fapt evident prin multitudinea de calități care i s-au adăugat în timp. Sărbătoarea din această zi prefigurează victoria binelui și a luminii asupra forțelor nefaste, asa cum ni se arată în credințele populare conform cărora în această zi „se întoarce noaptea la ziuă cu cât se sucește puiu-n găoace”, a mai spus etnologul Ania Moldoveanu pentru ROMÂNIATV.NET.

Obiceriuri de Sfântul Nicolae

Obiceiurile de Sfântul Nicolae nu sunt foarte numeroase: se serbează pentru ajutor la boli şi mai ales lovituri, se fac praznice pentru morţii care au murit brusc, iar fetele fac rugăciuni pentru noroc în căsătorie.

Ziua de Sfântul Nicolae ne arată şi cum va fi vremea pe timpul iernii: „Când vine Sân-Nicoară cu calul alb, adică aduce neaua cu sine, atunci aduce şi iarna grea, care se înfrânge la Sânt-Ion”.

Pentru zonele ce păstrează tradiţia colindatului, în special în Transilvania, Sfântul Nicolae este patronul cetei de tineri, la această dată ei întrunindu-se pentru alegerea conducătorului şi a celorlalte roluri. Apoi, seara, ceata merge să îi colinde pe cei care se numesc Nicolae.