Ponta, editorialist în „Washington Post”: Exemplul României de abordare a problemelor fiscale

„Realegerea preşedintelui Obama luna trecută a fost o victorie a principiilor consolidării fiscale şi a creşterii economice inteligente. Din ce în ce mai mulţi europeni îşi exprimă dorinţele pentru aplicarea acestor politici”, îşi începe Ponta editorialul din „Washington Post”.

Premierul susţine că România a fost una din ţările afectate cel mai mult de criza economică a României, situaţia fiind agravată de un program de austeritate neadecvat. „Profesorii şi medicii au fost trecuţi pe nivele de salarizare mai mici decât muncitorii necalificaţi, iar România a trecut printr-o masivă emigrare a clasei de mijloc”, afirmă Ponta.

„USL a ajuns la putere în mai şi a pus în aplicare imediat un plan de acţiune bazat pe creştere economică inteligentă, cu un echilibru adecvat între disciplina bugetară strictă şi refacere economică, între creştere economică şi dezvoltare socială”, scrie premierul menţionând reducerea deficitului bugetar de la 4,1% la 2,2% din PIB, măsurile fiscale destinate să susţină micile afaceri, reducerea evaziunii fiscale şi elaborarea unui plan de reducere a fiscalităţii menit să stimuleze creare de locuri de muncă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ponta menţionează România printre statele în care victoria stângii a blocat ascensiunea partidelor populiste care promovează xenofobia şi protecţionismul, precum Danemarca, Franţa, Olanda sau Lituania. Totodată, s-a impus ideea că măsurile de austeritate excesivă vor prelungi criza datoriilor suverane, în loc să o rezolve.

În încheiere, Ponta afirmă că o victorie a USL în alegeri va menţine angajamentul României pentru o Europă mai integrată şi pentru întărirea parteneriatului cu Statele Unite ale Americii. „În România, centru-dreapta şi centru-stânga au format o coaliţie, lăsând la o parte diferenţele ideologice pentru a construi un proiect comun pentru o România puternică (…) Eu şi partenerii de coaliţie aşteptăm cu nerăbdare votul de duminică şi suntem optimişti că poporul român va sprijini guvernul nostru pentru a continua pe calea reformei. Una din priorităţile noastre va fi o Europă mai integrată şi prosperă şi să întărim parteneriatul strategic cu Statele Unite”, mai scrie primul-ministru.

Primul-ministru Victor Ponta a mai publicat un editorial în publicaţia americană Huffington Post, pe 23 noiembrie, în care susţine că simpla aplicare a măsurilor de austeritate nu constituie o rezolvare a crizei economice, fără măsuri care să stimuleze creşterea economică.

Ponta avertizează că Uniunea Europeană la un moment de răscruce care va termina pe viitor dacă va putea sau nu să reia creşterea economică. „Am ajuns într-un moment definitoriu în răspunsul Europei la criza economică. Ameninţarea imediată a dezintegrării zonei euro a trecut, dar perspectiva revenirii la recesiune este un pericol foarte real pentru aproape tot continentul. Fără o abordare mai stimulativă a activităţii economice, stagnarea poate duce la o nouă criză ce poate pune serios în pericol stabilitatea şi unitatea Europei”, scrie Victor Ponta.

El precizează că există o mare frustrare în rândul europenilor faţă de eşecul politicilor de austeritate în a produce revirimentul economic, frustrare care se manifestă în îndepărtarea de la putere a guvernelor de dreapta şi revenirea celor de centru-stânga. „Până acum principalii beneficiari au fost partidele de centru-stânga proeuropene care s-au reîntors la putere în Danemarca, Franţa, Olanda, Lituania şi România. De asemenea, există şi o creştere accentuată a sprijinului pentru partidele populiste de extremă dreapta sau stânga ce oferă soluţii bazate pe xenofobie, protecţionism şi ostilitate faţă de integrarea europeană”, afirmă Ponta avertizând că situaţia se va agrava dacă partidele democratice nu vor oferi soluţii reale de relansare economică.

Premierul român a contestat şi politicile rigide de austeritate ale Fondului Monetar Internaţional, care acum este pus în situaţia să recunoască faptul că reducerile severe ale cheltuielilor publice nu numai că nu au soluţionat criza datoriilor suverane, ci au dus şi la limitarea încasărilor la bugetele statelor.

„O altă despărţire semnificativă faţă de ortodoxia economică recentă este un consens în cadrul FMI şi nu numai că adâncirea inegalităţilor sociale nu numai a contribuit la criză, dar acum împiedică revirimentul economic. Cercetările sugerează că diviziunile ample de venit şi avere au dus la scăderea cererii şi au generat dezechilibre care crează instabilitate şi subminează creşterea”, susţine premierul român.

Apoi Ponta face un inventar al măsurilor economice luate de guvernul său şi efectele generate de acestea. „Suntem încrezători că dezvoltăm combinaţia potrivită de politici bazate pe responsabilitate fiscală, reforme structurale, dinamism economic şi incluziune socială. Dar nu putem reuşi dacă suntem izolaţi de restul Europei. Liderii UE au nevoie să implementeze împreună soluţii inovatoare. Ar trebuie să ne gândim cum putem folosi instrumentele de la nivel european pe care le avem la dispoziţie ca să creăm noi parteneriate public-privat şi să iniţiem investiţii în infrastructură. Simpla austeritate nu este răspunsul. Trebuie să arătăm că răspundem cererilor cetăţenilor europeni ca să găsim o cale mai bună de ieşire din criză”, mai scrie Ponta.