Adio autostrăzi și spitale? Planul lui Florin Cîțu pentru țara noastră din banii PNDL: „Canalizare, apă şi asfaltare. Atât, nu altceva!”

Florin Cîțu a declarat în cadrul conferinței susținute la Palatul Victoria că din programul de investiții au fost eliminate obiective care există în orice țară a Uniunii Europene și că se rezumă la un plan care face un minim de diferența dintre țara noastră și una dintre națiunile lumii a treia.

„În ceea ce privește programul de investiţii administrative locale, criticile din partea colegilor de coaliţie nu au scos niciun judeţ din sărăcie

Nu este acelaşi program. Mi-ar fi plăcut ca cine comentează un program să-l citească înainte. Din acest program au fost scoase săli de sport şi multe alte obiective care, din punctul meu de vedere, nu aduceau dezvoltare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Au rămas lucrurile de bază pe care ni le dorim pentru toţi românii: canalizare, apă şi asfaltare. Atât, nu altceva!

Alte articole

EXCLUSIV | Dana Budeanu, reacție privind dosarul vaccinurilor: ”Este furt calificat! Sper că suntem martorii începutului a ceea ce normal trebuia să se întâmple deja”

Ministrul de Finanţe din Guvernul Cîţu, dezvăluiri în scandalul achizițiilor de vaccin anti-COVID: ”Era inevitabil”

Este un program care aduce România la zi cel puţin. Cu toţii suntem de acord că ar trebui să terminăm cu această ipocrizie. Nu putem să vorbim despre două Românii.

Este o singură Românie şi toţi românii trebuie să aibă acces la canalizare, apă curentă şi condiţii decente de viaţă.” a menționat premierul Cîțu.

Premierul Cîțu a declarat că cele 50 de miliarde vor fi alocate autorităților locale, pe criteriile menționate în OUG.

„Criteriile sunt foarte simple. Vor fi cele din OUG. Un criteriu foarte clar e acela că acolo unde nu avem canalizare şi apă este complicat să justifici că vrei să-ţi asfaltezi drumul. Va însemna să spargi iar drumul ca să bagi canalizare şi apă.

Criteriile nu sunt politice! Toată România are nevoie de dezvoltare. Nu există criterii politice aici. E un program pentru toată România, nu pentru o anumită Românie. Noi nu împărţim în două Românii.

Sunt aceleaşi criterii pe care le folosesc pentru evaluarea tuturor miniştrilor şi reformele pe care le face miniştrii.

Am scos toate acele proiecte pe care le vedem şi ne minunăm că vedem o sală de sport în câmp undeva în România, o sală de sport care ar putea să rivalizeze cu o sală polivalentă într-un oraş. Acele proiecte nu vor fi acolo. Sunt chestii de bază şi simple: canalizare, apă şi asfaltare. „, a afirmat premierul

Premierul Cîţu spune că prețurile au înregistrat o creștere temporară: Veniturile cresc permanent

Premierul Cîţu spune că prețurile au înregistrat o creștere temporară. Acesta a spus că Banca Centrală nu a crescut dobânzile, astfel nefiind “îngrijorată” de creșterea inflației, arătând că “este temporară”.

„E o discuţie mai amplă cu preţurile. M-am uitat şi eu. Ştiţi că marţi sau luni BNR a prezentat raportul asupra inflaţiei. Decizia Băncii Naţionale de săptămâna trecută dacă ar fi fost o creştere permanetizată a preţurilor, ar fi decis creşterea dobânzilor. Avem de acolo un semnal.

Premierul Cîţu spune că prețurile au înregistrat o creștere temporară

M-am dus la raportul BNR să văd de unde vin aceste preţuri. Majorarea în preţul intern la combustibililor, ameliorarea condiţiilor de cerere pe plan intern şi global, perturbări ale lanţului de valoare adăugată, ştiţi foarte bine e pandemie globală, uşoară depreciere a monedei naţionale în raport cu euro. De aici ar veni cele mai mari creşteri în România.

Tot BNR spune că creşterea cotaţiei ţiţeiului se vede rapid în preţul combustibililor, în timp ce factura gazelor se ajustează cu anumite întârzieri. Am văzut această creştere în toată Europa. România rămânem cu al doilea cel mai ieftin combustibil din UE după Bulgaria, chair şi cu această creştere.”, a spus premierul.

Acesta adaugă că dacă BNR ar fi fost îngrijorată de o creştere a preţurilor, ar fi fost o reacţie a băncii centrale.

„La creşterea preţului la energie care se vede bineînţeles în creşterea preţurilor, în rata inflaţiei, traiectoria ascendentă a cotaţiei energiei electrice este cotată şi de accelerarea tranziţiei verzi pe plan comunitar. Tranziţia la o energie verde costă şi acest lucru se vede în preţul energie şi în perioada următoare.

În discuţiile mele cu Comsiai Europeană, România nu-şi permite acelaşi timp de tranziţie la energia verde pentru că avem un pol social mult prea mare pe care trebui să-l gestionăm. Vrem să facem tranziţia într-un ritm mai lent.

Tranziţia la o energie verde costă şi acest lucru se vede în preţul energie şi în perioada următoare.

În discuţiile mele cu Comsiai Europeană, România nu-şi permite acelaşi timp de tranziţie la energia verde pentru că avem un pol social mult prea mare pe care trebui să-l gestionăm. Vrem să facem tranziţia într-un ritm mai lent.

Tot BNR ne spune că rata inflaţiei este mare în toată Europa. De exemplu, Estonia 4,9% , Ungaria 5,3, Polonia 5%. E un fenomen global. Faptul că Banca Naţinoală a menţinut rata dobânzii constant la ultima decizie şi arată o inflaţie care revine sub 3% în orizont de politică monetară ne arată foarte clar că e o creştere temporară de preţuri, unde veniturile sunt creşteri permanente.

Dacă BNR ar fi fost îngrijorată de o creştere a preţurilor, ar fi fost o reacţie a băncii centrale. În acest moment nu avem acest lucru.”, a spus premierul.

Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 3,4% pentru sfârşitul anului viitor, conform unei prezentări realizate luni de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.