Premierul Cîţu spune că prețurile au înregistrat o creștere temporară. Acesta a spus că Banca Centrală nu a crescut dobânzile, astfel nefiind “îngrijorată” de creșterea inflației, arătând că “este temporară”.

„Creşterea economicăse reflectă şi în buzunarele românilor care nu câştigă 3.000 de euro. Vorbim de salariul mediu net pe economie care creşte cu 7,4%. După ce iau toate taxele, creşte cu 7,4%.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

EXCLUSIV | Nicușor Dan, adevărul despre cum se înțelege cu ...

E o discuţie mai amplă cu preţurile. M-am uitat şi eu. Ştiţi că marţi sau luni BNR a prezentat raportul asupra inflaţiei. Decizia Băncii Naţionale de săptămâna trecută dacă ar fi fost o creştere permanetizată a preţurilor, ar fi decis creşterea dobânzilor. Avem de acolo un semnal.

Premierul Cîţu spune că prețurile au înregistrat o creștere temporară

M-am dus la raportul BNR să văd de unde vin aceste preţuri. Majorarea în preţul intern la combustibililor, ameliorarea condiţiilor de cerere pe plan intern şi global, perturbări ale lanţului de valoare adăugată, ştiţi foarte bine e pandemie globală, uşoară depreciere a monedei naţionale în raport cu euro. De aici ar veni cele mai mari creşteri în România.

Tot BNR spune că creşterea cotaţiei ţiţeiului se vede rapid în preţul combustibililor, în timp ce factura gazelor se ajustează cu anumite întârzieri. Am văzut această creştere în toată Europa. România rămânem cu al doilea cel mai ieftin combustibil din UE după Bulgaria, chair şi cu această creştere.”, a spus premierul.

Acesta adaugă că dacă BNR ar fi fost îngrijorată de o creştere a preţurilor, ar fi fost o reacţie a băncii centrale.

„La creşterea preţului la energie care se vede bineînţeles în creşterea preţurilor, în rata inflaţiei, traiectoria ascendentă a cotaţiei energiei electrice este cotată şi de accelerarea tranziţiei verzi pe plan comunitar. Tranziţia la o energie verde costă şi acest lucru se vede în preţul energie şi în perioada următoare.

În discuţiile mele cu Comsiai Europeană, România nu-şi permite acelaşi timp de tranziţie la energia verde pentru că avem un pol social mult prea mare pe care trebui să-l gestionăm. Vrem să facem tranziţia într-un ritm mai lent.

Tranziţia la o energie verde costă şi acest lucru se vede în preţul energie şi în perioada următoare.

În discuţiile mele cu Comsiai Europeană, România nu-şi permite acelaşi timp de tranziţie la energia verde pentru că avem un pol social mult prea mare pe care trebui să-l gestionăm. Vrem să facem tranziţia într-un ritm mai lent.

Tot BNR ne spune că rata inflaţiei este mare în toată Europa. De exemplu, Estonia 4,9% , Ungaria 5,3, Polonia 5%. E un fenomen global. Faptul că Banca Naţinoală a menţinut rata dobânzii constant la ultima decizie şi arată o inflaţie care revine sub 3% în orizont de politică monetară ne arată foarte clar că e o creştere temporară de preţuri, unde veniturile sunt creşteri permanente.

Dacă BNR ar fi fost îngrijorată de o creştere a preţurilor, ar fi fost o reacţie a băncii centrale. În acest moment nu avem acest lucru.”, a spus premierul.

Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 3,4% pentru sfârşitul anului viitor, conform unei prezentări realizate luni de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR, Murgur Isărescu, avertizează că „creşterile din toamnă vor fi foarte mari”.

„Prognoza nu arată chiar frumos. După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflaţia care va fi anunţată peste 2 zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulţi colegi, va depăşi 5%, sau va fi în jur de 5%. Şi subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârşitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este şi aici, există tendinţa să se spună aşa: Banca naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%. Nu este aşa. Inflaţia e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînţeles şi cu acţiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creşterilor de preţ şi acesta este efortul nostru, să menţinem inflaţia între 5 – 5,5% până la sfârşitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază indicele preţurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 şi ceva la sută. Am punctat şi trimestrul III şi trimestru IV, sfârşit de trimestru ca să vedeţi că aceşti 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că preţurile vor creşte de acum înainte. Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuşi să ţinem preţurile undeva între 5 şi 5,5%. Mă refer la indicele preţurilor de consum. Deci creşterile din toamnă vor fi foarte mari”, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

Citeşte şi: Florin Cîţu recunoaşte că a condus sub influenţa alcoolului, în Statele Unite: Am făcut o greşeală acum 20 de ani! E interesant că a apărut acum, în compeţia din PNL