Restricţii coronavirus: măştile redevin obligatorii în spaţiile închise de la 1 octombrie

Restricţii coronavirus: Lituania reintroduce purtarea obligatorie a măştilor de protecţie în spaţiile închise de la 1 octombrie din cauza creşterii numărului de infecţii cu coronavirus, informează DPA.

Miercuri, guvernul de la Vilnius a modificat o recomandare anterioară privind purtarea măştilor într-un ordin obligatoriu, cu excepţii strict definite.

Chiar şi persoanele care deţin un „certificat verde” vor trebui să poarte măşti de protecţie.

Angajaţii care se vaccinează pot beneficia de 3 zile libere
Instituţiile şi companiile de stat au fost, de asemenea, sfătuite să revină complet sau parţial la regimul de telemuncă.

Alte articole

Sabotori ruşi au luat la ţintă România. Lituania a devoalat acţiuni de sabotaj ale GRU

Stare de urgenţă în Lituania, din cauza baloanelor de contrabandă din Belarus. Cum a reacţionat Alexander Lukaşenko

Numărul cazurilor de infectare cu coronavirus a crescut semnificativ în ultimele săptămâni.

Potrivit informaţiilor oficiale, 656,3 noi cazuri de infectare la 100.000 locuitori au fost înregistrate în ultimele două săptămâni.

În total, 67,8% din cei 2,9 milioane de locuitori ai Lituaniei s-au vaccinat împotriva COVID-19 sau s-au recuperat în urma contractării bolii.

Vaccinare obligatorie în Sănătate, mii de lucrători concediaţi în SUA
Coronavirus: EMA va lua o decizie în privinţa dozei de supra-rapel a vaccinului Pfizer pe 4 octombrie

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) va lua o decizie luni, 4 octombrie, în privinţa unei eventuale autorizări a dozei de supra-rapel a vaccinului anti-COVID-19 produs de compania Pfizer, însă este puţin probabil ca instituţia europeană să publice un ghid precis de recomandări despre persoanele care ar trebui să primească această doză suplimentară, potrivit unui document intern şi unor declaraţii făcute de doi reprezentanţi ai agenţiei, informează Reuters.

Dacă EMA va autoriza doza de supra-rapel Pfizer, blocul european – compus din 27 de state – se va alătura Statelor Unite, Marii Britanii şi Israelului, care au aprobat deja administrarea dozei suplimentare, chiar dacă în rândul oamenilor de ştiinţă nu există deocamdată un consens în legătură cu necesitatea acesteia.

„Pe 4 octombrie, EMA va anunţa decizia sa despre nevoia de a administra doza de supra-rapel a vaccinului Pfizer în rândul populaţiei generale”, a declarat directorul executiv al agenţiei, Emer Cooke, în faţa parlamentarilor europeni în cadrul unei întruniri care a avut loc marţi, potrivit unei minute a acelei şedinţe, consultată de jurnaliştii de la Reuters.

Reprezentanţii EMA nu au putut fi contactaţi pentru a face declaraţii pe această temă. EMA anunţase deja că va lua o decizie în privinţa dozei de supra-rapel a vaccinului Pfizer la începutul lunii octombrie, însă până acum nu stabilise o dată exactă pentru anunţarea acelei decizii.

Peste 12 ţări din UE au început deja să administreze doze de supra-rapel ale unor vaccinuri anti-COVID-19, fără să mai aştepte autorizarea lor de EMA.

O aprobare oficială de către EMA va oferi o protecţie legală acestor ţări şi ar putea convinge alte state să demareze campanii similare pentru a combate varianta Delta a noului coronavirus, mai contagioasă, în timpul lunilor de iarnă.

Doi reprezentanţi ai EMA familiarizaţi cu procesele de autorizare desfăşurate în cadrul agenţiei au spus că decizia de săptămâna viitoare se va concentra pe siguranţa şi eficienţa dozelor de supra-rapel şi că decizia va avea un domeniu larg de aplicare, ceea ce înseamnă că agenţia europeană nu va indica cu exactitate grupele de vârstă sau grupele de risc care ar trebui să primească astfel de doze suplimentare.

Acest lucru ar fi în conformitate cu deciziile EMA privind supra-rapelurile cu vaccinuri dezvoltate împotriva altor boli, precum tetanosul.

O astfel de abordare ar fi conformă şi cu deciziile precedente luate de EMA în prima parte a pandemiei – de exemplu, agenţia a lăsat în mare parte statele membre să decidă singure în privinţa restricţionării vaccinurilor din cauza riscurilor legate de posibile efecte secundare.

Ghidul extins de recomandări va permite ţărilor să gestioneze utilizarea dozelor de supra-rapel în funcţie de nevoile de pe plan naţional, fără să rişte administrarea lor dincolo de instrucţiunile autorizate de EMA – fapt care ar determina o creştere a riscurilor legale.

În august, EMA a spus că nu existau date medicale suficiente pentru a recomanda utilizarea dozelor de supra-rapel, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a cerut stoparea folosirii lor până când un număr mai mare de oameni din lumea întreagă nu vor fi vaccinaţi cel puţin cu o doză.

„Nu există o nevoie de administrare a supra-rapelului pentru populaţia generală, dar există totuşi un efect protector care se diminuează, în special în cazul vârstnicilor”, a declarat Emer Cooke în faţa parlamentarilor europeni, potrivit minutei întrunirii de marţi.

O recomandare largă din partea EMA ar putea amplifica diferenţele care există deja între statele din UE. Această regiune este deja fragmentată prin prisma categoriilor de persoane care ar trebui să primească doze de supra-rapel. În Austria, Ungaria şi Cehia, autorităţile vizează campanii ample de vaccinare, în timp ce alte ţări europene vor ca doar persoanele din categoriile vulnerabile să primească aceste doze suplimentare.

Comisia Europeană a avertizat de mai multe ori că politicile naţionale diferite în privinţa vaccinurilor pot să ducă la o creştere a ezitării populaţiei de a se vaccina.