Un complot vechi de 3.000 de ani, dezvăluit de cercetători: Ramses al III-lea a fost asasinat

Această conspiraţie ţesută de membrii haremului faraonic este atestată de documente de epocă, în special de „Papirusul judiciar” păstrat la Torino, în Italia, care relatează o tentativă de lovitură de stat a reginei Tiyi, una dintre soţiile lui Ramses al III-lea.

Tiyi dorea ca fiul ei, Pentaure, să fie rege. Însă moştenitorul legitim al lui Ramses al III-lea era fiul acestuia cu Isis, prima lui soţie.

Regina Tiyi spera mai ales să profite de pe urma ostilităţii tot mai mari a poporului faţă de faraon, care trăia în lux, în timp ce muncitorii nu mai erau plătiţi, iar foametea afecta regatul. Nemulţumirea populară era atât de mare încât în acea perioadă s-a produs prima grevă cunoscută din istoria omenirii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Deşi era ţinută în harem, Tiyi reuşea să stabilească contacte cu exteriorul pentru a-şi pune la punct complotul, în care erau implicaţi militari şi chiar un preot.

Chiar dacă detaliile exacte nu sunt cunoscute, scopul lor era foarte simplu: să îl elimine pe Ramses al III-lea, probabil în urma unei nopţi de plăcere petrecute în harem.

Potrivit documentelor oficiale ce provin din Egiptul Antic, tentativa de lovitură de stat a fost dejucată în anul 1156 î.e.n., iar aproximativ 30 de vinovaţi au fost condamnaţi.

Însă textele din epocă rămân destul de vagi în legătură cu soarta lui Ramses al III-lea, în vârstă pe atunci de 65 de ani.

Rămasă multă vreme de negăsit, mumia sa a fost în cele din urmă descoperită la sfârşitul secolului al XIX-lea într-o ascunzătoare. Niciun traumatism nu a fost descoperit cu ocazia unei radiografii efectuate în anii 1960.

A fost oare faraonul asasinat de mercenarii plătiţi de regina Tiyi şi de Pentaure? Sau aceştia doar l-au rănit pe suveran, care a murit la o săptămână sau două după aceea?

Specialist în mumii, germanul Albert Zink, devenit celebru după ce a elucidat misterul lui Ötzi, „omul gheţurilor”, descoperit în 1991 în Munţii Alpi, la frontiera italo-austriacă, a început să studieze mumia lui Ramses al III-lea.

Cu ajutorul altor experţi, inclusiv cel oferit de Zahi Hawass, fostul director al Consiliului Suprem al Antichităţilor Egiptene, Albert Zink a analizat mumia cu o tehnică de imagistică medicală în 3D foarte performantă, o tomografie asistată de computer.

Pentru prima dată, autopsia digitală a dezvăluit o rană gravă în zona gâtului, imediat deasupra laringelui, care a rămas până atunci neobservată.

„Rana avea o mărime de aproximativ 70 de milimetri şi ajunge până la os (…) Traheea i-a fost tranşată complet” cu un cuţit foarte ascuţit sau cu o lamă asemănătoare, afirmă autorii studiului, publicat marţi în British Medical Journal.

„Lungimea şi adâncimea plăgii indică faptul că această rană a provocat moartea imediată a lui Ramses al III-lea”, au adăugat ei.

Tomografia a identificat şi un corp străin ce a fost înfipt în plagă: o amuletă din piatră, „Ochiul lui Horus”, despre care egiptenii credeau că are puteri tămăduitoare.

„Gâtul tăiat şi amuleta dovedesc foarte clar că faraonul a fost într-adevăr asasinat”, a declarat Albert Zink într-un comunicat.

Oamenii de ştiinţă au studiat şi o altă mumie, descoperită în aceeaşi ascunzătoare în care se afla cea a lui Ramses al III-lea.

Mumia este aceea a unui bărbat în vârstă de 18-20 de ani, înfăşurat în bandaje nu din pânză, ci în piele de capră, un material „impur din punct de vedere ritualic”. Ar putea fi vorba despre o pedeapsă aplicată lui Pentaure, fiul rebel, constrâns să se sinucidă, pentru a i se interzice viaţa de după moarte, considerată umilinţa supremă în Egiptul Antic.

Potrivit analizelor ADN efectuate de cercetători, această mumie aparţine unuia dintre fiii lui Ramses al III-lea. Însă, pentru a fi siguri că este vorba de Pentaure, cercetătorii au nevoie de ADN prelevat de la regina Tiyi, a cărei mumie nu a fost descoperită niciodată.