Prima şedinţă de plen: Noii parlamentari îşi aleg structurile de conducere

Procesele-verbale privind rezultatele alegerilor parlamentare din 9 decembrie au fost publicate vineri în Monitorul Oficial, iar preşedintele Traian Băsescu a semnat, vineri, decretul de convocare a noului Parlament pentru 19 decembrie, la ora 13.00.

În urma alegerilor din 9 decembrie, USL a obţinut 395 de mandate în noul Parlament, ARD – 80, PPDD – 68, UDMR – 27, iar minorităţile naţionale -18.

Senatul şi Camera îşi aleg, miercuri, reprezentanţii în Birourile Permanente şi în comisiile parlamentare. Lucrurile par a fi foarte clare în ceea ce priveşte funcţiile de preşedinţi ale celor două Camere: preşedintele PNL, Crin Antonescu, va fi preşedinte la Senat, iar Valeriu Zgonea, preşedinte la Camera Deputaţilor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Luni şi marţi, noii parlamentari au venit la Palatul Parlamentului, s-a acomodat cu sălile şi birourile, s-au fotografiat pentru legitimaţii, şi-au preluat telefoanele şi au primit materiale informative.

Alte articole

Conflict constituțional pe Legea Minelor: Președintele Nicușor Dan refuză promulgarea și acuză Camera Deputaților că a ignorat Senatul

România, tot mai aproape de alegeri anticipate. Când ar putea fi chemați românii la urne

Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările celor două Camere sunt conduse de cel mai în vârstă senator, respectiv deputat, în calitate de preşedinte decan de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 senatori şi deputaţi, în calitate de secretari asistenţi.

Regulamentele celor două Camere stipulează că până la alegerea Biroului Permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator sau deputat, la procedurile necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat sau a Camerei Deputaţilor.

Pentru validarea mandatelor, Senatul şi Camera aleg, în prima sa şedinţă, o comisie compusă din 15 parlamentari.

Numărul parlamentarilor care sunt propuşi în comisia de validare de fiecare partid sau alianţă este în funcţie de numărul membrilor săi raportat la numărul total al membrilor respectivei Camere şi se stabileşte prin negocieri realizate de reprezentanţii acestora.

Nu pot să facă parte din comisia de validare parlamentarii împotriva cărora au fost înregistrate sesizări motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei. Verificarea legalităţii alegerii se face de către grupe de lucru constituite la nivelul comisiei.

Comisia de validare se pronunţă prin votul majorităţii membrilor săi asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii parlamentarilor, precum şi asupra contestaţiilor primite în termen de 4 zile de la constituirea sa. Contestaţiile pot fi formulate de cetăţeni români cu drept de vot.

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator sau deputat în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, sau în situaţii de fraudă dovedită sau recunoscută.

Audierea parlamentarilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât şi în plen.

În cel mult cinci zile de la constituire, Comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizează parlamentarii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.

Raportul este aprobat de Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia.

Senatul, respectiv Camera, se întrunesc, de drept, în a cincea zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele acesteia.

Plenul fiecărei Camere hotărăşte prin vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele parlamentarilor propuşi pentru validarea alegerii, ordonaţi pe circumscripţii electorale.

Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, respectiv a deputaţilor, se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei respectiv.

Ulterior, parlamentarii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor. Refuzul de a depune jurământul atrage pierderea mandatului.

Senatul şi Camera Deputaţilor sunt legal constituite după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori şi deputaţi.

Ulterior, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru, potrivit regulamentului Legislativului. În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru.

În plenul reunit al Parlamentului, după încheierea dezbaterilor, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile.

Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere, semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului, se înaintează de îndată preşedintelui, în vederea numirii Guvernului.

Un nou guvern îşi exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului de credinţă în faţa preşedintelui.

Dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură, Constituţia stabileşte, la articolul 89, că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele poate să dizolve Parlamentul