Cum pot contribui anticorpii monoclonali la reducerea riscurilor asociate infecției cu COVID-19 la pacienții care au imunitate scăzută

Acest tratament substituie un răspuns imun pe care pacienții cu imunosupresie nu îl obțin în urma vaccinării anti-COVID sau a trecerii prin boală, a declarat conferențiar doctor Horia Bumbea, medic primar hematologie clinică în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, într-un interviu recent.

„Din punct de vedere hematologic, există o serie de pacienți care au afecțiuni cronice. Acestea sunt și cele mai frecvente afecțiuni onco-hematologice care afectează celulele care răspund de imunitate. Astfel, acești pacienți au deja un grad de imunosupresie. Pe lângă acești pacienți, care au diagnostic de limfoame maligne, leucemie limfocitară cronică și așa mai departe, există o categorie de pacienți care primesc și terapie specifică și care vor prezenta o accentuare a imunosupresiei”, explică medicul Horia Bumbea.

Acești pacienți nu dezvoltă imunitate suficientă nici în urma vaccinării și nici prin trecerea prin boală, adaugă specialistul. Mai mult, persoanele care primesc tratament cu imunosupresoare prezintă riscul de a avea un răspuns diminuat la vaccinare și în consecință să se imunizeze mai slab și după boală și după imunizare prin vaccinare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Recomandare pentru pacienți cu imunitate compromisă: tratamentul cu anticorpi monoclonali

„Sunt puține studii definitivate, dar acestea confirmă această suspiciune a noastră și încadrarea din start a acestor pacienți cu riscul de a dezvolta un răspuns imunitar mai scăzut. Mă refer aici la un studiu privind leucemia limfocitară cronică, dezvoltat în Israel, prima țară care s-a vaccinat extrem de rapid, și de aceea și acești pacienți au putut să fie analizați într-un timp relativ scurt. Rezultatele acestui studiu, prezentate și la Congresul European de Hematologie, arată clar că pacienții cu leucemie limfocitară cronică au avut un răspuns imun diminuat, iar cei în tratament au răspuns și mai slab”, explică hematologul.

Alte articole

EXCLUSIV Traian Băsescu susține că noul guvern va fi format din PSD-PNL-USR-UDMR: „Eu plec de la premisa că alianța se menține, că protocolul este valabil. Acea majoritate trebuie să continue să funcționeze”

Ce costuri va suporta Bulgaria pentru a găzdui Eurovision 2027. În ce oraș se va desfășura competiția

„În aceste cazuri, tratamentul cu acei anticorpi monoclonali direcționați împotriva proteinei spike, o altă categorie de anticorpi monoclonali față de cei utilizați în tratamentul acestor boli, și e o formă foarte bună de a oferi protecție organismelor care nu își pot genera un număr suficient de mare de anticorpi ca să aibă un răspuns adecvat la SARS-CoV-2 protecție. Acesta e rolul anicorpilor monoclonali, iar persoanele cu imunitate compromisă beneficiază pentru că anticorpii se substituie unui răspuns imun pe care acești pacienți nu îl au.

Acești anticorpi monoclonali sunt rezervați persoanelor cu infecția COVID și profilactic e indicat să se administreze și pacienților cu imunitate compromisă. Mă refer nu doar la cei cu afecțiuni hematologice, ci și la alți pacienți oncologici sau cei care au primit transplant de organe sau cei cu boli autoimune în tratament. Profilaxia este eficace prin faptul că pregătește organismul. Pacientul poate fi astfel imunizat în momentul în care vine în contact cu virusul. Astfel se scade riscul dezvoltării unei forme grave de COVID-19.”, mai spune medicul Horia Bumbea.

Avantajele profilaxiei față de administrarea în primele zile ale infectării

Întotdeauna, profilaxia este eficace prin faptul ca pregătește organismul pentru un rezultat negativ. În ceea ce privește administrarea profilactică, logica este simplă: pacientul să fie deja imunizat, să poată să aibă un răspuns imun în momentul în care vine în contact cu virusul și contractează această infecție. „Este, practic, un avantaj pentru că reușești să scazi riscul unei forme severe de boală și știm că uneori pacientul nu ajunge imediat la medic și dacă se pierde perioada optimă în care administrarea de anticorpi monoclonali este eficientă, atunci administrată prea târziu nu mai are același efect. Din acest punct de vedere este sigur ca administrarea profilactică are logică, deoarece acești anticorpi monoclonali au capacitatea de a induce un titlu suficient de mare de anticorpi protectivi pe o perioadă lungă de timp. Este vorba despre cel putin 6 luni din datele pe care le avem acum”, a declarat medicul Horia Bumbea.