Crăciun pe rit vechi 2022. În anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian. A fost momentul în care Biserica Ortodoxă s-a scindat în Biserica pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou.

Crăciun pe rit vechi 2022. Când se sărbătoreşte

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce au descoperit părinții unei fetițe în camera acesteia, ...

Diferența de vârstă dintre Florin Dumitrescu și soția sa, ...

Sărbătorile pică la date diferite deoarece între cele două calendare există o diferență de 13 zile.  În anul 2022, Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie. Rușii lipoveni, ucrainenii, basarabenii, armenii și sârbii care se ghidează după vechiul calendar sărbătoresc Crăciunul la două săptămâni distanță de ortodocși.

Crăciunului pe stil vechi îi sunt specifice aceleaşi tradiţii şi obiceiuri specifice Crăciunului serbat pe 25 decembrie. Meniul de sărbătoare este, în mare, același. O diferenţă ar fi faptul că, în Ajun de Crăciun, există în anumite regiuni obiceiul de a pregăti 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Toate aceste preparate sunt de post, doar în ziua Nașterii Domnului consumându-se alimente de dulce.

Crăciun pe rit vechi 2022. Tradiţia banilor puşi sub faţa de masă şi a plăcintei de dovleac

Potrivit tradiției, în noaptea de Ajun, copiii și adolescenții îmbracă portul popular și merg la colindat pe la casele vecinilor. După colindat, familiile se strâng în jurul mesei și iau “Cina Sfântă”, după răsăritul primei stele pe cer. Momentul în care familia se aşază la masă face trimitere la steaua ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.

În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică şi asistă la Sfânta Liturghie. Apoi, către prânz, totţi membrii familiei se aşază la masă şi mănâncă preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacusc. Toate bucatele se stropesc din abundenţă cu vin roşu și votcă.

Rușii lipoveni pun pe masa de Crăciun preparate tradiţionale precum: haladet (piftie cu reţetă specială), lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză). Gospodinele basarabence pregătesc colaci mici şi „ajunel”, pe care le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, apoi le agaţă de icoană şi le păstrează până la Sfântul Gheorghe.

După ce trece sărbătoarea Sfântului Gheorghe, gospodinele scot aceşti colaci şi le dau animalelor, existând credinţa că astfel gospodăria va fi ferită de duhuri rele.

La masa de Crăciun, se obişnuieşte să se pună sub fața de masă bani și câteva fire de fân pentru a atrage bunăstarea casei. Acestea sunt scoase de sub fața de masă abia de Boboteaza pe stil vechi, pe 19 ianuarie.

De pe masa de Crăciun a credincioşilor de rit vechi nu lipseşte niciodată plăcinta de dovleac în care este pusă o monedă înainte de a fi coaptă. Se spune că cine găsește banul va avea parte de noroc tot anul care urmează.