Cum trăiesc profesorii la început de carieră, cu salariu de 2.500 de lei: „Jumătate se duc pe chirie. Bunicul şi-a făcut un soi de datorie din a mă ajuta”

Într-un interviu pentru Europa Liberă, profesorii povestesc cum se descurcă cu banii, toţi spunând că, deşi au un salariu foarte mic, ei îşi fac treaba cu pasiune şi nu au de gând să renunţe, chiar dacă au avut în vedere şi această posibilitate.

Tudor Nedelcu are 34 de ani și este profesor de fizică la Școala 103 din București, unde lucrează ca suplinitor din noiembrie 2021. Până toamna trecută, bărbatul a fost cercetător în prelucrări de imagini digitale în Portugalia. El spune că a vrut să lucreze în învățământ pentru că știe că poate să-i facă pe elevi să le placă fizica.

Salariul lui de încadrare este de 2.100 de lei, mult mai mic decât ce câștiga în Portugalia, dar și decât salariul mediu din România. Tudor Nedelcu spune însă că nu salariul de profesor l-a convins să se întoarcă în România, ci dorința de a avea o carieră didactică în țară.

„Stau la părinți, nu plătesc chirie, că dacă aveam de plătit chirie nu mă descurcam. E imposibil să trăiesc numai din salariul de profesor. Mă descurc destul de greu. Eu mai am niște economii”, a spus Tudor Nedelcu.

Alte articole

Document INS: Costul mediu de 8.439 lei/salariat. În ce domenii se plăteşte leafă mai mare

Cât câștigă profesorii și politicienii în Costa Rica. Dragoș Dolănescu a dezvăluit ce salariu a avut ca deputat

Tudor Nedelcu s-a întors anul trecut din străinătate și a intrat în învățământ. Economiile le-a strâns în cei șapte ani cât a lucrat în străinătate, unde a câștigat mult mai bine. Tudor Nedelcu spune că un profesor din Portugalia primește cam 1.000 de euro salariu după câțiva ani de predare.

„Îmi place să le predau elevilor. O lecție de fizică o pregătesc destul de mult, pregătesc și experimente pe care le fac. Nu e doar că predau o lecție, trebuie să mă gândesc și la experimente și cum să fac proiectele să fie cât mai atractive”, spune Tudor Nedelcu.

Profesorul vrea ca în vară să dea examenul de titularizare pentru a ocupa un post permanent. Îi place deocamdată în învățământ, unde spune că a întâlnit mulți dascăli implicați.

Citeşte şi: Studiu Salvaţi Copiii: Aproximativ o treime dintre copii afirmă că au primit imagini sau video-uri cu conţinut sexual

O altă profesoară care lucrează de puțin timp în educație este Daniela David. Are 26 de ani și este învățătoare de un an și jumătate, după ce a terminat liceul pedagogic și, ulterior, Facultatea de Litere. Acum e masterandă.

„Am salariu de 2.670 de lei, cu tot cu indemnizația de hrană și sporul de dirigenție. Altfel, aș avea 2.150 de lei. Mă descurc destul de greu în București. Locuiesc cu chirie și mai mult de jumătate merge la chirie. Îmi rămân mai puțin de 1.000 de lei pentru mâncare și alte cheltuieli”, spune Daniela David.

Femeia spune că este norocoasă că o mai ajută bunicul ei pensionar. „El a făcut un soi de datorie în a mă ajuta”, spune învățătoarea.

Daniela își dorește să rămână în educație, poate nu ca învățătoare, ci ca profesoară de Limba română după ce termină cu masteratul.

„Dacă ar fi să am în vedere doar latura pecuniară aș putea să ies din învățământ. Dar eu fac cu pasiune ceea ce fac și atunci încerc să oscilez între starea de nemulțumire legată de salariu și satisfacția pe care o am la catedră.”

„Eu nu am familie și copii. Cu atât mai greu mi-ar fi dacă aș avea în întreținere copii. Îmi place să lucrez direct cu elevii și să țin legătura cu oamenii”, a mai spus Daniela David.

Potrivit unei legi din 2017, din 2018 și până anul acesta, salariile profesorilor ar fi trebuit majorate anual cu până la 20%.

În pandemie, guvernul a prorogat aplicarea legii, invocând lipsa banilor. Din acest motiv, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, câte o sută de profesori au pichetat Guvernul cerând respectarea legii și mărirea salariilor.

În România sunt 240.000 de angajați în învățământul preuniversitar, iar 185.000 dintre aceștia sunt profesori.

Citeşte şi: Avertismentul privind piaţa de energie: „Ori Guvernul va reveni la piaţa reglementată, ori va continua să corijeze, dar asta va duce la creşterea numărului de societăţi comerciale intrate în faliment”