Cine poate fi chemat obligatoriu în Armată în caz de război în România. Pedepse dure pentru cei care refuză încorporarea

Cine poate fi chemat obligatoriu în Armată în cazul în care războiul iminent din Ucraina s-ar extinde şi în România? Prin legea 395/2005, de la 1 ianuarie 2007, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat. Astfel, ultima încorporare a recruţilorpentru militarii în termen a fost realizată în octombrie 2006, iar pentru militarii cu termen redus, în luna iunie 2006.

Cu toate acestea, pe fondul crizei din Ucraina, această suspendare poate fi ridicată în anumite condiţii. Autorităţile pot apela la mobilizarea parţială sau totală a forţelor pentru întărirea sistemului de apărare, potrivit Adevărul.

Citeşte şi: Lupte grele în Donbass, a doua noapte cu explozii în Lugansk. Autorităţile locale vorbesc de atacuri teroriste

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cine poate fi chemat obligatoriu în Armată după declararea stării de război

Starea de război, de mobilizare, precum şi cea de asediu pot fi decretate de preşedintele Klaus Iohannis şi validate de Parlament. Ulterior, Ministerul Apărării (MApN) mobilizează rezerviştii de orice fel.

Alte articole

VIDEO Rusia a lovit masiv la Kiev. Zelenski ameninţă că va bombarda infrastructura petrolieră

Nicușor Dan, discuții telefonice cu Antonio Costa înaintea summitului UE: România își dorește un buget ambițios chiar dacă va fi nevoie de resurse suplimentare la nivel de Uniune care să sprijine axa de competitivitate și apărare

Este vorba de militarii rezervişti voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani care au contracte cu MApN şi sunt plătiţi chiar dacă stau acasă cu 30 la sută din soldă, cu minimum 540 de lei, în cazul unui soldat. Aceştia trebuie să se prezinte imediat la unităţile militare de care aparţin.

Armata Română s-ar baza pe cei aproape 60.000 de rezervişti, adică bărbaţii care au efectuat stagiul militar înainte de suspendarea acestuia şi sunt în posesia unui livret militar. Aceştia ştiu deja la ce unitate trebuie să se prezinte în 48 de ore şi au ataşat livretului un ordin de chemare care conţine şi cupoane de transport valabile pe mijloace rutiere, feroviare, navale sau aeriene.

În caz de neprezentare la termenul şi locul menţionate în ordin, persoana riscă închisoare de la doi la şapte ani.

Sunt obligaţi să se prezinte la unităţile militare doar rezerviştii care au până în 55 de ani, vârsta până la care sunt menţinuţi în evidenţele militarilor în rezervă.

Citeşte şi: Ucraina a pregătit un plan de război cu Rusia. Ministrul de Externe de la Kiev avertizează Moscova cu o ripostă militară

Cine va fi încorporat în Armată în caz de război

Legea 395/2005 prevede că, pe durata stării de război, a stării de mobilizare şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie. Legislaţia prevede că sunt încorporabili cetăţenii romani, bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar.

La cerere, încorporarea se poate face la cel puţin 18 ani.

Excepţiile pentru a nu fi chemat la oaste

Nu sunt cetăţeni încorporabili cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical, personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin 2 ani.

De asemenea, nu vor face serviciu militar persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, cele arestate preventiv sau trimise în judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat cauza penală, precum şi cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiţii, au persoane în întreţinere.

Scapă de Armată cei care au soţia bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate, cei care au unul sau mai mulţi copii minori, iar soţia a decedat sau cei ai căror părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă.

Ce rişti dacă refuzi încorporarea în Armată

Legea 446/2006 prevede că cetăţenii care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ. În acest caz, cel încorporat poate refuza să poarte armă.

Potrivit legislaţiei, refuzarea încorporării este infracţiune şi se pedepseşte.

„Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, se arată la articolul 432 din Codul Penal.

Refuzarea încorporării atunci când ţara nu se află în stare de război sau asediu este pedepsită cu amenzi între 500 şi 8.000 de lei.