Capitala Ucrainei, sub asediu, se trage cu rachete. Trupele ruseşti au trecut şi râul Nipru VIDEO

Capitala Ucrainei este bombardată. Postul de televiziune BBC raportează că se trage cu rachete asupra Kievului. De asemenea, alte canale media scriu despre diverse explozii. Mai multe explozii s-au auzit în apropierea unei centrale termice din Kiev. Serviciile de urgență sunt în drum spre zonă, a spus Klitschko, primarul orașului.

Locuitorii din Kiev au primit 18.000 de arme pentru a lupta cu rușii. Inclusiv președintele Ucrainei se află în aceste momente în stradă, pentru a lupta cu forțele rusești.

Staţiile de metrou din Kiev, transformate în adăposturi în timpul atacurilor cu rachete GALERIE FOTO
După lupte grele, trupele ruseşti au trecut râul Nipru în sudul Ucrainei. Ele au acum acces la oraşul Herson, important din punct de vedere strategic, au anunţat vineri autorităţile regionale, informează DPA.

Explosions in Kiev

✅Verified Video#UkraineRussiaConflict #Ukraine #Russia pic.twitter.com/h1cyYxpHDq

— Ukraine Russia Bot Check (@UA_BotTwitte) February 25, 2022

Alte articole

Nou atac rusesc soldat cu victime în regiunea Harkov. Un mort și mai mulți răniți, printre care un copil, în bombardamente

Rusia răspunde amenințărilor venite din partea lui Trump și îndreaptă, din nou, rachete nucleare spre Europa. Reacție imediată a Germaniei și Poloniei

Inamicul a atacat cu forţe puternice şi a suferit pierderi importante, au precizat acestea. În cele din urmă, însă, cei care apără regiunea au pierdut controlul.

Conducerea regiunii a declarat că depune toate eforturile pentru a menţine ordinea şi a salva vieţi.

Herson, cu o populaţie de aproape 300.000 de locuitori, joacă un rol important în protejarea oraşului-port Odesa din sud-vestul ţării.

Kiev, #Ukraine . Putin, how dare you?😭😭😭😭😭😭😭 pic.twitter.com/iYTnt4alFd

— Anna (@awonderfulanna) February 25, 2022

Vladimir Putin, discurs halucinant: Nu permiteţi drogaţilor să vă folosească copiii, soţiile şi bătrânii ca scuturi umane!

″Dacă dumneavoastră, stimaţi lideri europeni, lideri mondiali, lideri ai lumii libere, nu ne ajutaţi, şi nu ne ajutaţi bine, mâine războiul va ajunge la porţile voastre″⁣, a avertizat, într-un discurs transmis pe Facebook, Zelenski.

Într-un alt mesaj, pe Twitter, acesta a menţionat că i-a cerut preşedintelui francez Emmanuel Macron crearea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, noi sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv deconectarea acesteia de la sistemul SWIFT de tranzacţii financiare, şi alte măsuri care să poată ″opri agresorul″⁣.

NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă pentru prima dată în contextul apărării colective

NATO desfăşoară elemente ale forţei sale de reacţie rapidă şi va continua să trimită arme Ucrainei, inclusiv apărare aeriană, a anunţat vineri seară secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după încheierea summitului NATO organizat prin videoconferinţă în contextul invaziei militare ruse asupra Ucrainei, relatează Reuters.

Într-o conferinţă de presă la Bruxelles, Stoltenberg a spus că Rusia încearcă să înlăture guvernul de la Kiev.

”Acum desfăşurăm forţa de reacţie a NATO pentru prima dată în contextul apărării colective”, a declarat secretarul general al Alianţei.

Potrivit declaraţiei publicate la finalul summitului, şefii de stat ai ţărilor membre NATO au convenit să continue să ia toate măsurile şi deciziile necesare pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor aliaţilor.

Aliaţii au avut consultări în temeiul articolului 4 din Tratatul de la Washington. Liderii NATO cer Rusiei să îşi oprească imediat ofensiva militară, să îşi retragă toate forţele din Ucraina, subliniind că acest atac brutal, planificat de mult timp, asupra Ucrainei, o ţară independentă, paşnică şi democratică, a fost efectuat fără nicio provocare şi fără nicio justificare.

Liderii ţărilor aliate îşi reafirmă solidaritatea cu preşedintele, parlamentul şi guvernul Ucrainei, aleşi în mod democratic, şi cu poporul ucrainean.

De asemenea, NATO îşi menţine angajamentul faţă de toate principiile fundamentale care stau la baza securităţii europene, inclusiv faţă de dreptul fiecărei ţări de a-şi alege propriile acorduri de securitate.