Primarul Kievului, Vitali Kliciko, anunţă că trupele ruseşti au intensificat atacurile: „Cinci explozii s-au produs într-un interval de 3-5 minute”

Primarul Kievului se teme de atacurile de noapte. „Situaţia de acum este ameninţătoare pentru Kiev, fără să exagerez. Noaptea şi dimineaţa vor fi dificile”, a spus Kliciko în postarea publicată pe canalul Telegram.

„Trupele ruse sunt foarte aproape de capitală. Grupurile de sabotaj neutralizează armata şi organele de aplicare a legii din oraş. Podurile sunt sub protecţie şi control special în capitală. Echipamente militare şi soldaţi ai Forţelor Armate patrulează în zona lor”, a mai precizat primarul Kievului.

Spitalele din capitală funcţionează în regim de război, iar puncte de control la principalele intrări în oraş şi în apropierea facilităţilor strategice din capitală au fost instalate, a adăugat Klitciko.

Cinci explozii au avut loc vineri seară în apropiere de centrala termoelectrică Troeshina din Kiev, a mai anunțat Vitali Klitschko.

Alte articole

Rusia profită de războiul din Orientul Mijlociu şi bombardează masiv Ucraina: 14 morţi după un atac cu drone şi rachete la Kiev

Atac masiv cu drone în Ucraina, sunt morţi şi răniţi. NATO va consolida apărarea antirachetă. Trump, ajutor de 30 de milioane de dolari pentru Kiev

„Cinci explozii s-au produs într-un interval de 3-5 minute în apropiere de termocentrala Troeshina din nordul Kievului. Serviciile de urgență se îndreaptă într-acolo. Aflăm detaliile”, a scris într-un alt mesaj, potrivit Hotnews.

Citeşte şi: Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor europeni că „este posibil să fie ultima dată când mă vedeţi viu”

Ucraina este pregătită de discuţii cu Rusia pentru încetarea imediată a focului, a declarat, vineri seară, un purtător de cuvânt al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, informează The Guardian.

Acesta a spus că cele două părţi discută pentru locul şi data la care ar urma să aibă loc această întâlnire între Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean, Serghei Nikiforov, a declarat pe Facebook: „Trebuie să neg declaraţiile conform cărora am refuzat să discutăm. Ucraina a fost şi rămâne pregătită să vorbească despre încetarea focului şi despre pace. Aceasta este poziţia noastră neschimbată. Am fost de acord cu oferta preşedintelui rus. Chiar în acest moment, părţile se consultă cu privire la locul şi momentul desfăşurării procesului de negociere. Cu cât vor începe discuţiile mai devreme, cu atât vor fi mai multe şanse de a restabili viaţa normală”.
În cursul zilei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat că Rusia este pregătită să trimită o delegaţie la Minsk, capitala Belarusului, pentru discuţii cu Ucraina, a informat agenţia de ştiri de stat rusă RIA-Novosti, propunere pe care Ucraina a declarat că „o ia în considerare”.

Invazia Rusiei în Ucraina ar putea marca coborârea unei noi cortine de fier peste Europa. O nouă eră cu două blocuri înarmate până în dinţi

Declaraţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căreia atacul Moscovei asupra ţării sale a fost „sunetul unei noi cortine de fier care se coboară”, a readus aminite de divizarea Europei postbelice în tabere ostile conduse de SUA şi Rusia despre care se credea că este de mult uitată în cărţile de istorie, relatează AFP.

De la înfrângerea lui Hitler în 1945 şi până la căderea Zidului Berlinului în 1989, Europa a fost împărţită în două tabere, linia de demarcaţie trecând prin Germania.

Aşa-numita cortină de fier, un termen inventat de liderul britanic Winston Churchill şi rostit pe 5 martie 1946 în Missouri, separa democraţiile occidentale liberale şi capitaliste de ţările comuniste din est, fiecare făcând parte din zone de influenţă care erau în mare parte acceptate de cealaltă parte.

Românii au intrat în panică. Fac iar aprovizionare de alimente, ca la începutul pandemiei
Dar, după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, multe din ţările componente ale URSS sau mebre ale Pactului de la Varşovia, inclusiv România, s-au îndreptat spre Occident, aderând la NATO şi la Uniunea Europeană sau cel puţin liberalizându-şi economiile şi sistemele politice, cum este cazul Ucrainai sau Moldovei.

Fostul cancelar german Angela Merkel, care a crescut în estul comunist al Germaniei, a avertizat că preşedintele rus Vladimir Putin este în căutarea de a anula această tendinţă şi de a restabili sfera de influenţă a Moscovei, relatează Yahoo News.

„Războiul de agresiune al Rusiei marchează un punct de cotitură profund în istoria europeană după încheierea Războiului Rece”, a declarat Merkel vineri.

Succesorul ei, Olaf Scholz, a calificat invazia Ucrainei drept „o încercare de a muta cu forţa graniţele în Europa”.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, l-a acuzat fără menajamente pe Putin că vrea să „reconstituie imperiul sovietic” sau cel puţin să „reafirme o sferă de influenţă”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a părut, de asemenea, să aibă în vedere impactul pe termen lung al ofensivei ruseşti atunci când a descris războiul ca fiind un „punct de cotitură în istoria Europei şi a ţării noastre”, cu „consecinţe profunde şi de durată pentru vieţile noastre”.

Faptul că Rusia va scoate „Ucraina de pe harta naţiunilor”, aşa cum se teme ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian, ar prelungi dramatic graniţa pe care ţările NATO o împart cu Rusia.

Belarus va deveni un stat satelit al Rusiei, iar presiunea exercitată de Moscova în Europa centrală va creşte exponeniţat.

Franţa şi-a exprimat îngrijorarea că tancurile ruseşti ar putea intra şi în Moldova şi Georgia, alte două foste republici sovietice în care separatiştii au declarat state nerecunoscute.

Pe măsură ce tensiunile cresc, ameninţarea cu armele nucleare – un ingredient cheie al ordinii postbelice din Europa Războiului Rece – revine, de asemenea, în actualitate.

Le Drian i-a reamintit lui Putin că „alianţa atlantică este, de asemenea, o alianţă nucleară”, în timp ce liderul rus a ameninţat cu represalii „cum nu aţi mai văzut în istorie” pentru oricine intervine în războiul din Ucraina – ceea ce mulţi înţeleg că înseamnă represalii nucleare.

Atât Rusia, cât şi SUA au la dispoziţie mii de focoase nucleare, iar Franţa şi Marea Britanie se adaugă la capacităţile atomice ale Occidentului.