Klaus Iohannis a promulgat legea desfiinţării SIIJ, dar şi modificarea legii Codului de Procedură Penală

Pe 28 februarie, Senatul a adoptat, în plen, în calitate de for decizional, proiectul de lege al Guvernului privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ).

Proiectul de act normativ, iniţiat de Ministerul Justiţiei şi adoptat de Camera Deputaţilor pe 21 februarie, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

„Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii”, prevede legea.

Actul normativ menţionează că posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Alte articole

Klaus Iohannis, somat de ANAF pentru plata sumei încasate din chirii pentru casa dobândită ilegal. Fostul preşedinte datorează statului un milion de euro

Avem președinți pasionați de drumeții! După aventura lui Nicușor Dan pe munte, Klaus Iohannis a cucerit Vârful Negoiu

Citeşte şi: Bercea Mondial, eliberat! Interlopul a executat mai puţin de doi ani dintr-o pedeapsă de aproape 14!

Conform legii, urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute, denumiţi „procurori anume desemnaţi”.

„De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai CSM, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la Curţile de Apel şi Curtea Militară de Apel şi de procurorii de la Parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi de judecătorii Curţii Constituţionale”, mai prevede actul normativ.

Legea a fost contestată la CCR de USR, dar şi de AUR şi PSD, însă Curtea a respins sesizările.

Una dintre motivările CCR a fost că avizele Comisiei de la Veneţia nu au caracter obligatoriu, competenţa de desfiinţare a Secţiei speciale aparţine Parlamentului şi nu instanţelor judecătoreşti, iar modul de organizare a sistemului naţional de justiţie este parte a identităţii constituţionale a statului român.

Citeşte şi: Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care persoanele care raportează încălcări ale legii vor beneficia de sporirea şi consolidarea protecţiei