Sondaj IRES. Prima grijă a românilor rămâne creşterea preţurilor, dar frica de război a înlocuit ingrijorarea legată de stare de sănătate

Sondaj IRES. Războiul din imediata proximitate a României a făcut ca locul îngrijorărilor constante și ridicate privind starea de sănătate, cauzate în ultimii doi ani în principal de pandemia de COVID-19, să fie luat de frica față de război, iar informațiile asociate cu evenimentele din Ucraina au creat panică, generând comportamente de masă printre români.

Aproape 8 din 10 români urmăresc evoluţia evenimentelor din Ucraina

Sondajul IRES relevă un interes deosebit al românilor pentru evenimentele din Ucraina, generate de invazia de către Federația Rusă. Aproape 8 din 10 români declară că urmăresc ce se întâmplă în Ucraina, iar canalul principal de informare este televiziune, fie că este vorba de programe urmărite la televizor, dar și de cele transmise online de către posturile tv. Rețelele sociale sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 27% dintre respondenți. Faptul că războiul din Ucraina ocupă un loc semnificativ pe agenda românilor este indicat și din ponderea ridicată a celor care spun că se informează cu privire la acest subiect din discuțiile în familie, ori cu prietenii. 20% dintre participanții la sondaj spun că nu sunt interesați de evenimentele din Ucraina și nu urmăresc acest subiect.

Războiul din Ucraina a modificat ierarhia îngrijorărilor românilor

Alte articole

POLITICO: Europa propune o zonă tampon de 40 de km între Ucraina şi Rusia în efortul de a instaura pacea, dar există îngrijorări şi probleme

Război în Ucraina – Kievul a fost ţinta unui atac rusesc de amploare, cel puţin 14 morţi

Dacă în anul 2021, principalele îngrijorări ale românilor erau legate de bunăstare și de starea de sănătate, odată cu începerea războiului în imediata proximitate a țării noastre și mediatizarea intensă a evenimentelor din Ucraina, îngrijorările legate de starea de sănătate au cedat locul fricii față de război.

Dar pentru că războiul este unul potențial, la acest moment, pentru România, iar creșterea prețurilor accentuată de la începutul acestui an este e una reală, prețurile rămân cea dintâi grijă a românilor și este într-o continuă creștere.

Războiul generează sentimente negative

Războiul din Ucraina are rezonanțe emoționale puternice la români; teama, compasiunea, tristețea și îngrijorarea fiind principale sentimente asociate cu acest eveniment. Majoritatea dintre participanții la sondaj – 61% – experimentează sentimente cu caracter negativ cu privire la evenimentele din Ucraina  (teama, tristețea, îngrijorarea, durerea, regretul, ura, dezgustul, neputința dezamăgirea, furia, revolta), pentru alți 22% sentimentele sunt neutre sau pozitive – vorbim despre compasiune/empatie sau solidaritate.

Dacă într-un sondaj IRES similar realiza în luna februarie, 7 din 10 români declarau că le este teamă cu privire la pericolul ca și România să fie invadată, în sondajul actual proporția celor temători cu privire la acest aspect scade cu 10%, ajungând la 60%.

Ce cred românii despre cum ar trebui să ţara noastră implicată în acest conflict

Opinia aproape unanimă a românilor este că prioritatea zero în acest moment este să sprijinim refugiații ucraineni. Aproape 4 din 10 români cred că ar trebui să trimitem armament în Ucraina, iar 1 din 5 că ar trebui să intervenim militar în sprijinul Ucrainei, procentul acestora din urmă este  în scădere cu 6% față de luna februarie.

Extinderea situaţiei din Ucraina la nivel regional, european sau mondial, sau trecerea la un război nuclear sunt puţin probabile, în viziunea românilor

Aproape patru (4) din 10 români sunt convinși că războiul din Ucraina va declanșa un conflict regional, însă procentul este în scădere 11% față de sondajul similar realizat de IRES luna februarie 2022. Doar unul (1) din trei (3) români crede că e probabil ca acest conflict să devină unul mondial cu arme convenționale și doar unul (1) din patru (4), că ar putea declanșa un război nuclear. În ambele situații rata de probabilitate este în scădere semnificativă față de sondajul similar din februarie, ceea ce demonstrează o calmare a emoției inițiale.

Citeşte şi: MApN face noi recrutări în Armată. Ce salarii se oferă

Încredere ridicată în capacitatea NATO de a respinge un atac al Rusiei asupra ţărilor membre din regiune

Mai mult de 3 din 4 români sunt convinși că NATO are capacitatea de a face față unui atac al Rusiei în situația în care o țară membră din regiune ar fi atacată. Nivelul de încredere a rămas neschimbat față de valul anterior al cercetării, ceea ce arată o încredere constantă a românilor în organizația internațională, în ceea ce privește această dimensiune cercetată.

Cine ne apără şi cine fuge din ţară?

În caz de conflict armat aproape unul (1) din trei (3) români declară că ar rămâne în țară să lupte, mai mult de o treime ar rămâne , dar s-ar adăposti, în timp ce 14% ar încerca să părăsească țara. Dar aproape trei sferturi (72%) dintre participanții la sondaj cred că un conflict în țara noastră nu se va întâmpla, procentul fiind în creștere cu 10% față de luna februarie.

Propagarea informaţiilor care generează comportament de masă

Pe parcursul lunii martie, în spațiul public, cu precădere pe rețelele sociale, au apărut mesaje asociate evenimentelor din Ucraina care au generat panică; mesajele s-au referit la posibila creștere a prețului carburanților, la nevoia de pastile de iod în cazul unui accident nuclear, dar și la nevoia de pașapoarte în eventualitatea unui război în România.

Aceste informații au determinat comportamente de masă prin imitație și contagiune, fotografiile și informațiile cu cozile la stațiile de carburanți, la farmacii ori la birourile pentru pașapoarte, difuzate, în principal, pe rețelele sociale și preluate apoi de către media mainstream, au reprezentat o cutie de rezonanță pentru ceilalți și au amplificat incertitudinea și panica românilor, în pofida mesajelor autorităților.

O imagine cu un preț considerabil crescut al carburanților postată pe o rețea socială a fost suficientă pentru a declanșa un comportament imediat, astfel că, prin contagiune și imitație, cozile la stațiile de carburanți au devenit într-o singură după amiază (în data de 9 martie), un comportament de masă.

Datele IRES arată că propagarea mesajelor a fost una extrem de ridicată, peste 8 din 10 români spun că au auzit informațiile legate de posibila creștere a prețului carburanților, iar mai mult de jumătate dintre aceștia spun că au dat crezare acestor informații. Totuși, doar 13% dintre participanții la sondaj cred că românii care au format cozi la stațiile de carburanți pentru a alimenta înainte de presupusa creștere a prețurilor au procedat bine.

Peste 3 din 10 respondenți (36%) cred că cei care au decis să își facă pașapoarte sau să își reînnoiască documentele de călătorie au procedat bine.

De asemenea, peste un sfert dintre participații la sondaj cred că persoanele care au cumpărat pastile de iod din farmacie în urma informațiilor legate de un incendiu la o centrală nucleară din Ucraina.

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 1.051 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,1%
Perioada realizării anchetei: 11- 17 martie 2022
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Beneficiarul sondajului: Sondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat.

Citeşte şi: Rusia acuză Ucraina că i-a atacat teritoriul şi îngheaţă negocierile. Putin, convorbire de urgenţă cu Lukaşenko