CSM, despre raportul MCV: CE, preocupată de lipsa transparenţei la numirea şefilor PICCJ şi DNA

În acest sens, subliniază preşedintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, Consiliul îşi exprimă deschiderea spre un dialog inter-instituţional menit a finaliza procedura de numire, respectând criteriile de transparenţă şi obiectivitate şi exigenţele numirii în aceste funcţii a unor procurori ce au demonstrat rezultate notabile în funcţiile exercitate.

„Considerăm că şi în cadrul legal şi constituţional în vigoare, Secţia pentru procurori a CSM poate avea un rol esenţial în asigurarea unei selecţii riguroase şi pe deplin transparente”, apreciază preşedintele CSM.

Într-o analiză preliminară a raportului MCV, CSM afirmă că acesta reprezintă „o evaluare obiectivă a evoluţiilor înregistrate în România de la precedentul Raport publicat la 18 iulie 2012, cu precădere în ceea ce priveşte respectarea criteriilor esenţiale pentru existenţa statului de drept, a supremaţiei legii şi independenţei justiţiei”.

Prezentul raport, consideră CSM, prezintă o particularitate faţă de rapoartele publicate anterior de Comisie în cadrul MCV, fiind unul care se axează pe îndeplinirea recomandărilor punctuale din vara anului trecut, în contextul politic cunoscut.

Alte articole

Astroloaga Nicoleta Svârlefus anunță COD ROȘU de BURNOUT. Cinci zodii trebuie să se odihnească, altfel riscă să se confrunte cu probleme de sănătate

Un cunoscut influencer pe TikTok, celebru pentru clipurile în care acuza bătrânii, este acuzat de înșelăciune,

Astfel, în document se constată că au fost luate unele măsuri pentru a corija motivele ce au generat preocupare în Raportul MCV din iulie 2012 fiind, însă, necesare progrese suplimentare, se arată în analiza CSM.

„Comisia a constatat că au fost îndeplinite multe dintre recomandările din iulie 2012, dar nu toate. Raportul conţine recomandări clare privind măsurile necesare în continuare pentru asigurarea supremaţiei legii şi a independenţei justiţiei. În concluziile Raportului se subliniază responsabilitatea miniştrilor şi a parlamentarilor de a reprezenta exemple de integritate”, se mai arată în analiza CSM.

Totodată, Hăineală dă asigurări cu privire la angajamentul Consiliului în sensul exercitării atribuţiilor legale privind apărarea independenţei justiţiei şi a statului de drept.

În acelaşi context, CSM ia notă de „îngrijorările exprimate de Comisie cu privire la situaţia respectării criteriilor statului de drept şi a independenţei justiţiei”.

Tot în analiza raportului, CSM salută „aprecierea de către Comisie a rezistenţei instituţiilor anticorupţie la presiunile exercitate asupra acestora şi a consecvenţei activităţii acestora”.

Este de semnalat, a mai subliniat preşedintele CSM, că în raport este reflectată dublarea numărului condamnărilor definitive în cauzele instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie.

În aceeaşi analiză, CSM solicită reprezentanţilor autorităţilor legislative şi executive „să ia toate măsurile necesare pentru ca ireversibilitatea reformei sistemului judiciar şi independenţa justiţiei să nu mai poată fi ameninţate, inclusiv prin adoptarea unor reglementări care să sancţioneze abaterile de la deontologia profesională în mass-media, mai ales atingerea adusă independenţei şi prestigiului justiţiei şi demnităţii umane a unor magistraţi”.

De asemenea, CSM cere Executivului şi Legislativului ca „în contextul măsurilor privind garantarea independenţei sistemului judiciar să se regăsească, pe lângă asigurarea finanţării necesare implementării noilor Coduri, şi garantarea stabilităţii financiare a corpului magistraţilor”.

CSM mai subliniază că va analiza recomandările ce intră în competenţa sa şi va lua măsurile ce se impun pentru îndeplinirea acestora.

În încheierea analizei preliminare privind raportul, CSM salută poziţia consecventă a Comisiei în sensul că România îndeplineşte criteriile tehnice de aderare la spaţiul Schegen şi că decizia în acest sens nu ar trebui să fie legată de Mecanismul de Cooperare şi Verificare.