Anunţul lui Iohannis după discuţia cu Biden. România vrea consolidarea flancului estic al NATO în faţa ameninţării lui Putin

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel, în cadrul consultărilor cu lideri aliaţi, ai UE şi ai NATO găzduite de preşedintele american Joe Biden, la „acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea dependenţei energetice de Rusia”, subliniind că sancţiunile s-au dovedit un instrument eficient. El a arătat că România a susţinut pachetele de sancţiuni adoptate la nivel european până la acest moment şi va menţine coordonarea pentru noi măsuri. Iohannis a subliniat necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a participat, marţi, la invitaţia preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliaţi, ai instituţiilor UE şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul continuării agresiunii militare ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

„Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluţiilor umanitare dramatice din Ucraina şi al pregătirilor militare ale Federaţiei Ruse pentru reluarea ofensivei. Liderii au analizat situaţia de securitate şi perspectivele de evoluţie ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forţate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, şi au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar şi distrugerile masive ale zonelor locuite şi ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curţii Penale Internaţionale de a investiga, a judeca şi condamna pe cei responsabili pentru crimele comise”, a arătat sursa citată.

Alte articole

Klaus Iohannis, somat de ANAF pentru plata sumei încasate din chirii pentru casa dobândită ilegal. Fostul preşedinte datorează statului un milion de euro

Avem președinți pasionați de drumeții! După aventura lui Nicușor Dan pe munte, Klaus Iohannis a cucerit Vârful Negoiu

Klaus Iohannis discută azi cu Joe Biden despre războiul din Ucraina. Liderii UE şi NATO participă la videoconferinţă

De asemenea, liderii au evaluat strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, şi au abordat măsurile ferme şi coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internaţională, cu referire la pachetele extinse de sancţiuni, pentru contracararea acţiunilor Rusiei.

În intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis a salutat „continuarea, deosebit de oportună, a consultărilor în acest format şi importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice, precum şi cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, în contextul regional cu impact asupra securităţii euroatlantice şi globale”, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

El a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor şi continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra ţintelor civile.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat demersurile complexe întreprinse de ţara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic şi umanitar. Preşedintele României a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă şi cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetăţeni ucraineni de la frontieră şi găzduirea refugiaţilor pe teritoriul ţării noastre.

Preşedintele Klaus Iohannis şi Prima Doamnă, Carmen Iohannis, la slujba de Înviere de la Sibiu: „Să ne rugăm pentru cei care suportă ororile războiului”
„Preşedintele României a evidenţiat, de asemenea, impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul Estic al Alianţei, în special la Marea Neagră, şi a subliniat importanţa implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie 2022, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcţia echilibrării şi a consolidării prezenţei NATO pe Flancul Estic, pe termen lung. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că actuala situaţie gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiune şi a evocat deciziile privind transformarea şi adaptarea pe termen lung a Alianţei care trebuie să fie adoptate la Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie”, a adăugat sursa citată.

Totodată, Iohannis a subliniat, în intervenţia sa, necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, în plan politic şi economic, pentru gestionarea refugiaţilor ucraineni, dar şi în cazul unei eventuale noi crize energetice.

„Preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea dependenţei energetice de Rusia, subliniind, de asemenea, că sancţiunile s-au dovedit un instrument eficient. Preşedintele României a evidenţiat, totodată, că ţara noastră a susţinut pachetele consistente de sancţiuni adoptate la nivel european până la acest moment şi va menţine coordonarea pentru noi măsuri”, a menţionat Administraţia Prezidenţială.