Sorin Oprescu a fost condamnat la 10 ani şi opt luni de închisoare. Pedeapsa definitivă, dublată faţă de cea din primă instanţă

Sorin Oprescu ajunge după gratii. Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti l-au condamnat pe Sorin Oprescu la 10 ani şi opt luni de închisoare. În primă instanţă, magistraţii de la Tribunalul Bucureşti îl condamnaseră la 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare.

Pe lângă condamnarea la închisoare, instanţa a mai decis să-i confişte un imobil situat pe strada Herăstrău din Bucureşti, cumpărat de Sorin Oprescu prin Adriana Elena Nica. De asemenea, au mai fost confiscate de la fostul primar general sumele de 102.400 lei şi de 9.500 euro.

Totodată, Curtea de Apel Bucureşti menţine sechestrul asigurator asupra unei case şi a unei teren din Ciolpani, care îi aparţin lui Sorin Oprescu.

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi Popa Bogdan-Cornel (fost şef al Administraţiei Cimitirelor) la 11 ani şi 6 luni închisoare, Stanca Cristian (fost şofer al lui Sorin Oprescu) – 7 ani şi 2 luni închisoare, Constantinescu Mircea-Octavian (director economic în Primăria Capitalei)  – 6 ani şi 10 luni închisoare, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela (fost director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti – 2 ani şi 10 luni închisoare cu suspendare, Şupeală Florin (fost director în cadrul Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti) – 7 ani închisoare, Albu Romeo – 6 ani închisoare, Niţă Ion  – 7 ani şi 10 luni închisoare, Bengalici Claudiu – 6 ani şi 6 luni închisoare.

Alte articole

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, trimis în judecată pentru luare de mită

Percheziții DNA la Spitalul din Huși la cabinetul lui Nelu Tătaru. Ministrul Sănătății din pandemie este urmărit penal

Fostul primar Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.

Iniţial, sentinţa în dosar ar fi trebuit dată în luna aprilie 2021, însă cele două judecătoare din complet – Daniela Panioglu şi Alina Nadia Guluţanu – nu ajuns la un acord, astfel încât a fost cooptat un al treilea judecător prin formarea unui complet de divergenţă, iar dezbaterile în proces au fost reluate de la zero. Au urmat apoi alte câteva amânări, ultima imediat după Paşte.

Citeşte şi: Sorin Oprescu rupe tăcerea despre judecători: Mi-a spus „Hai, MARȘ”. Apoi a venit să-l operez

Pe 13 mai 2019, Sorin Oprescu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Decizia a fost atacată atât de fostul primar, care a solicitat să fie achitat, dar şi de procurorii DNA, care au cerut o pedeapsă mai mare.

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi şi Bogdan Popa (fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi ulterior al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane) – 13 ani şi 4 luni de închisoare; Mircea Octavian Constantinescu (fost director al Direcţiei economice din Primăria Generală) – 3 ani şi 4 luni; Florin Şupeală (fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti) – 4 ani; Claudiu Bengalici (administrator al unei societăţi comerciale) – 4 ani şi 4 luni; Cristian Stanca (fostul şofer al lui Oprescu) – 7 ani şi 8 luni; Ruxandra Avasiloae (fost director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti) – 2 ani şi 4 luni cu suspendare.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Oprescu pe motiv că în perioada 2013 – 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat.

Pe 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupţie.

Conform DNA, începând cu finalul anului 2013, Sorin Oprescu a condus un grup infracţional organizat, constituit de directorul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane Bogdan Cornel Popa, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul municipalităţii bucureştene.

„Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să îl ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi”, susţine DNA.

Ulterior, pe măsură ce alte persoane au aderat la grup în vederea obţinerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activităţii pentru mărirea mitei, structura şi funcţionalitatea grupului au suferit modificări, culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider, respectiv primarul Capitalei, crearea unui eşalon de „secunzi” ai săi (o persoană de încredere şi fostul lider), dar şi a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituţii.

„În acelaşi context, în cursul anului 2014, inculpatul Sorin Oprescu a desemnat la conducerea Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului pe inculpaţii Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela şi Şupeală Florin, persoane obediente faţă de inculpatul Popa Bogdan Cornel, numit şi el la conducerea Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane şi a impus introducerea în grup a inculpatului Stanca Cristian”, menţionează DNA.

Conform procurorilor, Stanca a fost angajat şi promovat la ACCU la insistenţele primarului municipiului Bucureşti în vederea obţinerii unui control mai ridicat asupra deciziilor lui Popa.

Procurorii arată că Sorin Oprescu, folosindu-se de atribuţiile de primar al municipiului Bucureşti, a impus funcţionarilor din cadrul ACCU şi Direcţia de Resurse Umane din subordinea sa angajarea lui Cristian Stanca, aprobând personal crearea unui post de referent în cadrul instituţiei şi, ulterior, transformarea acestui post într-unul de inspector de specialitate, cu încălcarea prevederilor legale, în folosul aceluiaşi inculpat.

DNA mai susţine că, în perioada 2013 – 2014, Bogdan Cornel Popa, în calitate de director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi în legătură cu încheierea a două acorduri cadru, a pretins şi primit sume totalizând 2.798.941 lei de la administratorii unei societăţi comerciale (denunţători în cauză), prin intermediul unor persoane şi firme controlate de el prin inculpaţii Albu Romeo şi Bengalici Claudiu, respectiv controlate de Niţă Ion, susţinând că prin influenţa pe care o are asupra lui Sorin Oprescu şi Mircea-Octavian Constantinescu îi va determina să vireze cu prioritate sumele necesare către instituţia respectivă pentru a se putea achita lucrările executate de societatea martorilor denunţători şi să fie de acord cu executarea lucrărilor pentru beneficiarul CCPBPB, aflat în subordinea lui, de către societatea denunţătoare.

În perioada mai – august 2015, în acelaşi context, Bogdan Cornel Popa, în calitate de director al ACCU, împreună cu inculpatul Cristian Stanca, a pretins de la aceiaşi martori denunţători, prin intermediari, suma de 60.000 de euro, ca mită pentru Sorin Oprescu, mai susţin anchetatorii.