Elena Udrea iese la atac din arestul din Bulgaria: „Au trecut 46 de zile de când sunt arestată ilegal. Am fost judecată ilegal!”

Mai mult, Elena Udrea ataşează mesajului şi o pledoarie a preşedintelui CCR Valer Dorneanu, care într-o alocutiune tinuta in 10 mai 2022, cu ocazia aniversarii de catre CCR a 30 de ani de activitate, si publicata pe site-ul Universuljuridic.ro, a explicat ca in niciun caz o hotarare a CJUE poate determina neaplicarea unor decizii obligatorii ale CCR, in conditiile in care acestea din urma sunt date in apararea si temeiul Consititutiei Romaniei.

Mai mult, Dorneanu a subliniat ca deciziile CCR trebuie respectate in baza Tratatului privind UE, care prevede respectarea de catre Uniunea Europeana a identitatii nationale a statelor membre. Iar aceasta idee este aparata, a adaugat Dorneanu, si de alte curti constitutionale din UE, precum cele din Franta, Portugalia, Germania, Spania si Ungaria.

„Sunt 46 de zile de cand sunt arestata ilegal, ca urmare a unei halucinante decizii a ICCJ, prin care mi s-a respins contestatia in anulare doar MIE dintre toate dosarele similare ( Sova, Pop, Nita, Valcov, Bica, etc), si mi s-a refuzat doar mie dreptul de a fi rejudecata legal in dosarul Gala Bute.

Din motive inexplicabile juridic, 4 din 5 judecatori au decis in cazul meu sa incalce decizia CCR, care sta la baza tuturor acestor contestatii, si sa se contrazica cu ceea ce ei insisi au spus in celelalte cazuri, care toate sunt acum in rejudecare, iar cei implicati sunt toti evident in libertate. Si daca ar vrea sa isi justifice schimbarea de macaz prin aplicarea deciziei CJUE din 21.12.2021, tot nu ar putea deoarece aceasta prevede ca judecatorii pot sa nu tina cont de deciziile CCR, daca “ exista un risc sistemic de impunitate ( nepedepsire) prin prescriptie”.

Alte articole

Elena Udrea, tot mai aproape de eliberare. Instanţa a respins recursul DNA

Elena Udrea vrea să iasă din penitenciar, după ce a scăpat de opt luni din pedeapsă. Avocatul ei a depus cererea

Trec peste toate argumentele constitutionale prezentate de specialisti, de ce aceasta decizie nu poate fi aplicata, si ma rezum la analiza raportata la cazul meu. Evident ca nu putem vorbi de risc sistemic de impunitate, cand este in discutie un singur dosar in care decizia CCR mai putea fi aplicata in Romania in dosarul Gala Bute. Sistemic inseamna categorii intregi de persoane sau fapte, iar despre prescriptie nu poate fi vorba ea intervenind pentru fapte de care sunt acuzata, peste cel putin 4 ani. Cum au luat acesti judecatori o decizie atat de ilegala? Ramane sa aflam ce s-a intamplat de fapt pe 7 aprilie.

In concluzie, am fost condamnata ilegal la fond pentru ca:

a) completul de 3 judecatori era nespecializat.

b) din complet a facut parte Florentina Dragomir, care NU indeplinea conditiile legale pentru a fi judecator, sigur… in Romania nu conteaza daca un judecator nu a depus juramantul de credinta, in schimb in Grecia si Italia hotararile date de F. Dragomir au fost considerate ilegale, iar cei din Bulgaria au cerut detalii despre aceasta judecatoare la termenul trecut din Sofia.

c) am fost condamnata in apel de un complet de 5 judecatori nelegal constituit. CCR a constatat prin decizia 685/2018 ca cel putin unul dintre judecatori, Presedintele Completului, a fost numit cu incalcarea grava a legii, adica pus cu mana si nu tras aleatoriu la sorti. Cum acesta era si Presedintele Sectiei Penale, adica seful celorlalti 4, este evident ca ceea ce decidea el, asa ramanea, iar el “zicea” ce era scris in plicurile galbene care ajungeau la Inalta Curte.

d) mi s-a respins in mod halucinant contestatia in anulare, luandu-mi-se dreptul de a fi rejudecata legal. Nu exista niciun text referitor la speta mea, din legi speciale, din codul penal, codul de procedura penala, decizii CCR, decizii CJUE, CEDO, care sa nu fi fost incalcate. Daca asta se intampla in cel mai vizibil si cunoscut dosar din Romania “Gala Bute”, ce o fi in celelalte? Ce se intampla cu Justitia din Romania? Specialistii in drept, procurorii si judecatorii de buna credinta, avocatii si profesionistii adevarati din conducerea Ministerului Justitiei, CSM, ICCJ, sunt multumiti si linistiti cu situatia asta?” a scris Elena Udrea pe Facebook.

Citeşte şi: Soţul Dalidei din Las Fierbinţi şi mama sa, audiaţi de DIICOT. Cei doi ar fi fost implicaţi în devalizarea unui offshore care colecta bani din videochat

Precizarile presedintelui CCR Valer Dorneanu privind obligativitatea respectarii deciziilor Curtii Constitutionale par a se referi, într-adevăr, şi la zazul Elenei Udrea.

“Si daca tot am amintit de unele aspecte din viata Curtii atat de intens mediatizate, trebuie sa ne referim si la faptul ca, tot la nivel media, s-a creat impresia unei adevarate sincope in relatia CCR-CJUE, plecand de la faptul ca prin doua hotarari recente ale CJUE, analizandu-se raportul dintre dreptul national si dreptul european prin prisma suprematiei dreptului european, Curtea de la Luxembourg s-a pronuntat in sensul prevalentei absolute a dreptului european, inclusiv asupra Constitutiei Romaniei, mentionandu-se expres ca deciziile CCR nu trebuie respectate de instantele judecatoresti daca sunt afectate interesele financiare ale UE.

Or, din punctul nostru de vedere, plecand de la recunoasterea obligatiilor Romaniei, ca stat membru UE, rezultate din Tratatele UE si dreptul Uniunii, o hotarare a CJUE, care apara Tratatele constitutive si dreptul european, nu poate sa ajunga la negarea obligativitatii deciziilor CCR, care sunt date, la randul lor, in apararea si in temeiul Constitutiei, prin care se garanteaza suprematia acesteia si care trebuie respectate in virtutea prevederilor art. 4 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeana, care se refera la respectarea de catre Uniune a egalitatii statelor membre in raport cu tratatele, precum si a identitatii lor nationale. Aceasta concluzie este aparata si de curti constitutionale de prestigiu (Franta, Italia, Portugalia, Germania, Spania, Ungaria ‒ patru dintre fiind reprezentate la evenimentul nostru de astazi). Eventualele divergente se rezolva amiabil, prin dialog. Acest dialog insa nu se poate rezuma doar la formarea unor intrebari preliminare, pentru ca, in acest caz, CJUE dispune definitiv, si nu poate fi, asadar, o forma de dialog judiciar intre egali”, scrie Valer Dorneanu în articolul ataşat de Elena Udrea mesajului său.

Citeşte şi: Condiţii de neimaginat pentru Piedone la Penitenciarul Rahova. Cum i-au organizat șefii închisorii celula