Anul Nou chinezesc: Două săptămâni de sărbătoare fără petarde şi artificii din cauza poluării

În prima zi a Anului Nou Chinezesc mulţi oameni se abţin să consume carne, deoarece se crede că acest lucru le va asigura o viaţă lungă şi fericită şi este un gest apreciat de zeii cerului şi pământului.

În a doua zi, chinezii aduc rugăciuni strămoşilor şi tuturor zeilor. În această zi animalele din curte, în special câinii, primesc mai multă mâncare, deoarece se crede că a doua zi este ziua de naştere a tuturor câinilor.

Cea de-a treia şi a patra zi a Noului An sunt rezervate întăririi relaţiilor de familie, astfel că fii şi fiicele aduc cadouri părinţilor şi naşilor fie că sunt de botez sau de cununie.

Cea de a cincea zi a Anului Nou este numită Po Wu. În această zi oamenii rămân acasă pentru a saluta zeul bogăţiei. Nimeni nu merge în vizită pentru că se consideră că este un gest aducător de ghinion. „Po Wu” poate fi tradus şi prin „răul alungat în a cincea zi”, eveniment produs de obicei prin spargerea unui obiect sau prin zgomot de artificii.

Alte articole

Ce să spui şi ce nu în ziua de Paşte pentru a-ţi merge bine tot anul. Obiceiuri şi superstiţii româneşti

Ce îi deranjează pe români la cumpărături. Obiceiurile care îi scot din sărite

Din ziua a şasea până în a zecea, chinezii îşi vizitează rudele şi prietenii. Sunt zilele în care templele sunt vizitate pentru a se aduce rugăciuni pentru noroc şi sănătate.

A şaptea zi a Anului Nou este ziua rezervată agricultorilor, când aceştia prezintă recolta din anul încheiat. Agricultorii pregătesc o băutură făcută din şapte feluri de legume, specială pentru acest eveniment. Ziua a şaptea este, de asemenea, considerată ziua de naştere a fiinţelor umane, când sunt consumaţi tăiţei care sunt simbolul longevităţii dar şi peşte crud, ca simbol al succesului.

În a opta zi oamenii din provincia Fujian organizează o altă cină pentru reîntregirea familiei, iar la miezul nopţii se roagă lui Tian Gong – Dumnezeul cerului.

A noua zi este ziua în care se aduc ofrande împăratului de jad, iar din a zecea până în a douăsprezecea zi sunt invitaţi la cină prietenii şi rudele. După consumul bogat de alimente vreme de atâtea zile, în ziua a 13-a se consumă orez simplu, verdeaţă şi muştar.

În cea de-a 14-a zi încep pregătirile pentru Festivalul Lanternelor, care are loc în noaptea dintre zilele 14 şi 15.

Sărbători diferite pe teritoriul Chinei

Însă Anul Nou Chinezesc nu se sărbătoreşte la aceeaşi dată în întreaga Chină. Astfel, potrivit calendarului etniei Miao – cunoscut la nivel mondial şi sub numele Hmong – Festivalul Primăverii şi, totodată, intrarea în Anul Nou chinezesc se sărbătoresc o dată la 13 ani şi durează, de obicei, 3-15 zile. Anul Nou al populaţiei Miao, sărbătorit ultima dată în noiembrie 2012, este total diferit de cel conform calendarului chinezesc (calendarul naţionalităţii Han) şi este cea mai importantă sărbătoare tradiţională a acestei etnii.

De asemenea, locuitorii din provincia Guangdong vor petrece Anul Nou Chinezesc întrecându-se în aproape o mie de competiţii şi activităţi sportive. Astfel, 485 stadioane şi săli de sport vor fi deschise, iar intrarea publicului va fi gratuită sau la un preţ redus. Autorităţile au pus la dispoziţia cetăţenilor aparate de fitness, terenuri pentru tenis de masă, badminton, tenis de câmp, fotbal, baschet, biliard, bazine de înot şi spaţii pentru aerobic. Totodată, instructori sportivi, antrenori şi profesori de sport, sportivi profesionişti şi studenţi la educaţie fizică şi sport vor susţine gratis prelegeri despre importanţa sportului pentru sănătatea oamenilor şi vor testa condiţia fizică a locuitorilor.

Calendarul chinezesc este împărţit în cicluri de 60 de ani. În acest calendar, şarpele ocupă cea de-a şasea poziţie într-un ciclu de 12 animale. Anul Şarpelui începe pe 10 februarie 2013 şi se încheie pe 30 ianuarie 2014.